Cum ne împăcăm cu recesiunea: Cu cât au crescut prețurile în 2026 și cât de extreme sunt consecințele pentru mesele de zi cu zi ale românilor

Așa cum se vede deja în cifrele INS legate de rata inflației, prețurile în România au crescut de la an la an din ce în ce mai mult la alimente, bunuri și servicii în ultimii ani. Liberalizarea pieței de energie de vara trecută a umflat facturile românilor cu 70-80%, chiriile și prețurile apartamentelor au crescut exponențial începând cu perioada 2021-2022, iar ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, carburanții au sărit în ultimele zile peste pragul de 10 lei/litru.

Cum s-au adunat puțin câte puțin presiunile asupra veniturilor românilor, în ultimele luni

TVA-ul a crescut începând cu anul trecut ca parte a măsurilor de austeritate necesare pentru reglarea deficitului excesiv, iar taxele de proprietate, nici măcar după creșterile înregistrate în ianuarie, nu au fost pe deplin indexate la inflația din prezent. Puțin câte puțin, românilor li se devalorizează banii pe care îi încasează lunar, fără ca veniturile să crească îndeajuns încât să compenseze majorările de preț. Acesta este contextul larg în care un studiu recent arată că o parte dintre români au ajuns chiar să sară peste unele mese pentru a face față traiului din ce în ce mai greu.

Potrivit Eurostat, încă de la începutul anului, România figura cu prețuri care concurează sau chiar le depășesc în anumite cazuri pe cele ale alimentelor, precum carnea de vită sau ciocolata, comparativ cu alte țări din Europa, uneori chiar și statele din Europa de Vest. Ouăle, untul, zahărul sau laptele nu sunt excepții, cu toate că am avut plafonări ale adaosurilor comerciale la alimentele de bază încă din 2023; însă, așa cum Ziare.com a amintit într-un material anterior, acestea rareori chiar ajută la scăderea reală a prețurilor.

În dimineața de 23 martie, prețul motorinei standard a depășit fără dubii pragul de 10 lei la cele mai multe benzinării din țară, ca urmare a problemelor apărute pe fluxurile de distribuție din cauza războiului din Orientul Mijlociu, chiar dacă țara noastră nu importă petrol direct din Golful Persic.

În plus, un raport al firmei internaționale de audit PwC de la începutul lunii martie arată că doar un sfert dintre liderii de companii se declară încrezători în creșterea veniturilor în perioada următoare. „Se constată un pesimism rațional, iar directorii generali nu mai privesc viitorul cu un entuziasm necondiționat, ci prin prisma unei evaluări lucide a situației economice și fiscal-bugetare din țară, a riscurilor geopolitice internaționale și a transformării digitale accelerate”, a explicat Daniel Anghel, country managing partner PwC România, la începutul lui martie.

Așa cum arătau statisticile citate de PwC, economia României a crescut anul trecut cu doar 0,7%, contribuțiile principale venind din agricultură, IT&C, construcții și din impozite. În același timp, industria, sectorul financiar și cel imobiliar au stagnat. Salariul mediu a ajuns la 5.914 lei în 2025, echivalentul a aproximativ 1.160 de euro, în creștere cu 4,8% față de anul anterior, dar dacă luăm în calcul inflația de aproape 9,8% din anul trecut, salariul mediu a scăzut în termeni reali cu aproximativ 5%, iar în euro a rămas practic la același nivel.

Pe piața muncii, companiile au evitat până acum reducerile salariale sau disponibilizările masive, chiar dacă vânzările au început să stagneze, odată cu recesiunea tehnică declarată în ultima parte a anului trecut, însă consumul continuă să scadă, lună de lună, atât în țară, cât și în străinătate. „Situația se deteriorează pe toată piața la nivel mondial, ceea ce înseamnă că începem să ne uităm la prețurile care ar putea să crească pentru diverse tipuri de produse, pentru că anticipăm aceste creșteri. Și aici avem două categorii de costuri. Pe de o parte, costurile directe, faptul că iarna viitoare, cel mai probabil, vom vedea prețuri mai mari pentru încălzire, vom vedea un efect direct asupra populației, lucru care, în general, în economie ne interesează cel mai tare.

Nu e o apocalipsă economică, e vorba de scumpiri în lanț din cauza scumpirii transportului. Suntem din nou în situația în care și dacă ne facem treaba cât se poate de bine, dacă suntem mult mai chibzuiți și mă refer aici în special la statul român, cu modul în care sunt gestionați banii, tot vom avea niște rezultate slabe din punct de vedere economic, pentru că vine acest efect negativ din exterior. Norocul nostru, între ghilimele, este că la noi în prețul carburantului sunt mai multe taxe decât carburantul efectiv.

Și asta înseamnă că la 120-130 dolari barilul, prețul carburantului nu se duce de la 7 lei și ceva la 15, se duce de la 7 lei și ceva la 12. Deci, cumva, pentru că avem această structură de cost în Europa pentru carburanți, nu ne așteptăm să vedem niște prețuri care să fie insuportabile. Dar și un preț de 10 lei reprezintă deja o sursă suplimentară de cost pentru transporturi, o sursă suplimentară de cost pentru viața de zi cu zi a oamenilor. Suficient de importantă încât să ne așteptăm să vedem creșteri ale prețurilor pe toată linia pentru toate produsele care sunt consumate în România”, a punctat recent profesorul de economie mondială Christian Năsulea, în cadrul unei intervenții televizate la Pro TV, în cursul weekendului.

Care este situația din teren: românii resimt din ce în ce mai puternic „devalorizarea” propriilor venituri

Un studiu recent citat de Euronews arată, astfel, modul în care scumpirile ultimei perioade au ajuns să se răsfrângă asupra vieții de zi cu zi a românilor. Potrivit sursei citate, 56% dintre cei peste 1.000 de români intervievați ar fi fost nevoiți să sară peste mese, să mănânce porții mai mici sau să cumpere produse mai ieftine, în timp ce peste 40% dintre respondenți spun că, în ultimul an, s-au temut că nu vor avea suficienți bani pentru mâncare.

Totodată, la nivel de impact social, aproape 6 din 10 români au evitat întâlniri sau ieșiri în oraș din cauza costurilor, iar jumătate spun că nu și-au permis nici măcar să contribuie cu mâncare la astfel de întâlniri. Aproape două treimi din respondenți au mai fost de acord și că situația lor financiară s-a agravat în ultimii ani, iar 8 din 10 spun că sunt nevoiți să urmărească constant promoțiile pentru a face față cheltuielilor. Per total, insecuritatea alimentară devine o problemă tot mai vizibilă în România, cu atât mai mult cu cât țara noastră ține topul scumpirilor din Uniunea Europeană.

Iar motivele de fond țin, în mare parte, potrivit economiștilor, tocmai de modul în care fosta coaliție a guvernat țara „pe datorie”, înainte ca în prezent să fie nevoie de măsurile care să încerce să „rezolve” problemele economice ale țării. Veronica Duțu, analist financiar, a declarat în direct la Euronews România că scumpirile din România sunt o consecință a împrumuturilor mari din ultimii ani, subliniind că datoria externă a țării a ajuns și la 61%. În același timp, Veronica Duțu punctează că și deficitul bugetar a dus la mărirea inflației. „Trebuie să analizăm situația puțin mai amplu, pentru că ce se întâmplă astăzi în România, cu cetățenii și cu companiile, aceste consecințe nu vin de pe o zi pe alta. Consecințele acestea sunt și datorită faptului că România s-a împrumutat foarte mult în ultimii ani de zile; știți că datoria externă a sărit de la 40% la 60% și 61% chiar, în mai puțin de cinci ani de zile, cred, de la pandemie încoace.

În același timp, deficitul bugetar este foarte mare. Acești factori au dus, de fapt, la mărirea inflației. Inflația pune presiune pe prețuri și, în felul acesta, puterea de cumpărare a românilor a scăzut din ce în ce mai mult, pentru că, chiar dacă companiile au compensat printr-o mărire de salariu, acea mărire de salariu, practic, a fost mâncată de inflație și nu numai. (…) Avem cel mai mare deficit bugetar, avem cea mai mare inflație din UE și, chiar dacă Guvernul vine cu măsuri de reducere a prețului la combustibil, pentru că, de fapt, despre asta e vorba în acest moment, prin reducerea accizei, impactul asupra deficitului bugetar este destul de mare, pentru că nu ne mai permitem, de fapt, anul acesta să nu închidem cu acel deficit bugetar de 6,2%, în baza căruia s-a construit bugetul României. (…) În piață, poți să intervii, ca Guvern, ca autoritate, să plafonezi prețurile, dar prețul știm că este dictat de piață. Dacă se cumpără carburantul cu peste o sută de dolari pe baril, cum poți să îl vinzi la un preț mai mic decât prețul dictat de piață?”, a declarat economistul, potrivit sursei citate.

Practic, până nu se reglează o parte, măcar a presiunilor care planează asupra prețurilor și asupra cheltuielilor lunare ale românilor în sens larg, fie macroeconomic, fie geopolitic, va fi deosebit de greu să revenim la o situație în care valoarea adăugată din economie poate să încurajeze creșterea economică atât cât prețurile pot scădea, iar salariile să crească, închizând, măcar cât de cât, decalajul dintre cele două variabile economice.