Aderarea României la Schengen, un drum plin de obstacole. Cine s-a opus – Culisele Statului Paralel

Iar Germania a avut, de asemenea, un cuvânt de spus la adresa țării noastre. Ministrul de Interne german, Hans-Peter Friedrich, a blocat aderarea României la Schengen prin veto. „Voi vota împotriva extinderii privilegiilor Schengen la România și Bulgaria. În cazul în care România și Bulgaria insistă ca votul să fie organizat, încercarea va fi blocată de vetoul Germaniei”, a declarat, în martie 2013, oficialul german.

Tot în 2013, dar în toamnă, când era adusă în discuție din nou aderarea țării noastre la acest bloc comunitar, Laurent Fabius, șeful diplomației franceze, era extrem de îngrijorat de faptul că România și Bulgaria nu vor reuși să mențină securitatea frontierei. Motiv amplificat mai ales de tensiunile dintre romii ce existau deja pe teritoriul din Hexagon. Ca un răspuns, Ministerul de Externe din România a spus că țara noastră este dezamăgită de această decizie.

„România și Bulgaria îşi exprimă dezamăgirea faţă de imposibilitatea adoptării unei decizii pozitive privind aderarea lor la spaţiul Schengen la acest moment şi au reiterat că au îndeplinit toate criteriile de aderare conform acquis-ului Schengen, fapt recunoscut de către toate Statele Membre”, au mărturisit oficialii români.

Comisia Europeană a transmis apoi o notificare autorităților române, prin care li se cerea să facă progrese pentru independența sistemului judiciar și a intensificării luptei anti-corupție. Prin această scrisoare, oficialii europeni au amenințat țara noastră că, în cazul neîndeplinirii acestor obiective, vor activa articolul 7 din Mecanismul de Cooperare și Verificare în Justiție. Prin acest articol, un stat membru poate pierde dreptul de vot în Consiliul UE. Iar acest lucru ar fi întârziat aderarea noastră la zona Schengen.

În 2019, înainte de a fi organizate alegerile europarlamentare, candidatul Popularilor pentru președinția Comisiei Europene de la acea vreme a anunțat că ar accepta Bulgaria și Croația la Schengen, dar nu și România. Tot atunci, premierul Olandei, Mark Rutte, a susținut că România nu se îndreaptă într-o „direcție bună”.

În momentul de față, cel care se opune cel mai mult intrării României la Schengen este șeful diplomației olandeze. Într-un discurs de luna trecută, oficialul olandez a subliniat „câteva priorități olandeze pentru Europa”.

„În primul rând, credem cu tărie că UE este și trebuie să rămână o comunitate de valori, cu baze solide în statul de drept. În al doilea rând, acordăm o mare importanță unei convergențe economice mai mari. În al treilea rând, suntem convinși că UE trebuie să devină o putere geopolitică, pentru a ne proteja mai bine autonomia și securitatea”, a precizat acesta, potrivit Realitatea Plus.