Alexandra Păcuraru: Noi, ortodocșii, suntem învățați să fim toleranți. Dar din ce punct drepturile date unor persoane încalcă drepturile altor persoane?

Bunăoară, astăzi: o femeie vine la spital să nască, medicii nici n-o consultă, o trimit la plimbare, iar ea naște pe asfalt. E din aceeași serie care ne arată că lipsa de umanitate este de sus până jos. Același spital, aseară, a trimis acasă un pacient în stare gravă. Omul a murit la câteva ore după ce a trecut prin spital. Avea doar 32 de ani.

Adevărurile sunt ascunse sub preș. Doar după ce apar în presă, doar după ce se declanșează scandaluri publice, oamenii încep să mimeze că fac ceva și pentru noi, muritorii nespeciali. Celor care au murit în condiții suspecte în azilele groazei nici măcar nu li s-a făcut o necropsie ca să se stabilească adevărata cauză a decesului. Încrengăturile sunt atât de mari încât pare că toată lumea era implicată.

Ministrul Muncii a anunțat în exclusivitate la Realitate PLUS că, până pe 31 august va fi schimbat sistemul de control și autorizare. Simona Bucura-Oprescu a recunoscut că autorizațiile se dădeau din birou, doar pe baza hârtiilor, fără nicio vizită pe teren. Se va schimba și legea pensiilor. Aici, termenul este 1 noiembrie. Nu știm momentan cum vor fi calculate pensiile a 5 milioane de români, dar Bucura-Oprescu a anunțat că vor crește considerabil pensiile mici și vor fi corectate greșelile care au făcut ca unii oameni să aibă pensii incredibil de mici, iar colegii lor, care au contribuit la fel și au avut aceleași salarii, au pensii mult mai mari.

Suntem în cel mai important post al verii și ne pregătim pentru celebrarea Sfintei Marii. Însă, vedem că e o luptă surdă a susținătorilor diversității, a căsătoriilor gay cu cei care susțin familia tradițională și valorile creștine. CNA a avertizat toate televiziunile să trateze cu mare atenție marșul comunității gay. Desigur că derapajele, jignirile, intoleranța sunt absolut de netolerat. Dar e de neînțeles acest mesaj în condițiile în care nu am văzut ca deontologii audiovizualului să transmită mesaje similare și la protestul bolnavilor de cancer sau al profesorilor. Am văzut că cel mai bun PR este cel al acestei comunități. Ei, nu doar că au un PR foarte bun, dar au și foarte mulți bani alocați. Oare din cauza banilor, în România se tace de teamă să nu fim toți suspendați, amendați? Eu am ajuns în punctul în care îi tolerez.

Dar totuși am o întrebare legată de lucrurile bune pe care le fac în condițiile în care țara este sufocată de sărăcie, de abuzuri, de tortură. De exemplu, aflăm că România este pe lista neagră a violenței în familie. Sunt sute de mii de dosare penale. Cele mai multe sunt nerezolvate de zeci de ani și ajung să se prescrie. Vinovații scapă. Torționarii sunt achitați definitiv, iar victimele sunt puse să plătească cheltuielile de judecată. Pare ca în țările totalitariste, unde familia executatului este pusă să plătească glonțul care a ucis. Intervine această comunitate LGBTQ cumva să oprească abuzurile acolo unde s-au depistat comportamente care lasă traume? Vrem să îi ascultăm pe toți pentru că noi, ortodocșii, suntem învățați să fim toleranți, să ne iubim aproapele, dar care este limita, unde este linia roșie și din ce punct drepturile date unor persoane încalcă drepturile altor persoane?

Un editorial semnat de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir.