Alimentele devin mai bogate în calorii, dar mai sărace în nutrienți și posibil nocive. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu

Cercetătorii au descoperit modificări „dramatice” în compoziția nutrienților din culturile agricole, observând scăderi ale nivelului de zinc și creșteri ale nivelului de plumb.

Un studiu recent arată că, pe fondul creșterii concentrației de dioxid de carbon în atmosferă, alimentele devin mai bogate în calorii, dar mai sărace în nutrienți și potențial mai toxice. Sterre ter Haar, lector la Universitatea Leiden din Olanda, împreună cu alți colegi, a dezvoltat o metodă pentru a compara mai multe studii privind reacția plantelor la CO2. Rezultatele au fost, potrivit ei, „șocante”: deși randamentul culturilor crește, conținutul lor nutrițional scade semnificativ, cu un efect deosebit asupra zincului și plumbului.

„A fost o mare surpriză să vedem cât de dramatice au fost unele schimbări nutriționale și cât de diferite au fost acestea de la o plantă la alta”, a declarat ea pentru The Guardian.

Ter Haar a adăugat că „nu asistăm la un simplu efect de diluare, ci mai degrabă la o schimbare completă a compoziției alimentelor noastre… Acest lucru ridică și întrebarea dacă ar trebui să ne ajustăm dieta într-un fel sau altul, sau modul în care cultivăm sau producem alimentele.”

Deși oamenii de știință studiază de peste un deceniu impactul creșterii CO2 asupra plantelor, datele erau greu de comparat. Noua cercetare a stabilit o măsură de referință bazată pe observația că efectul CO2 asupra nutrienților este aproape liniar: dacă nivelul de CO2 se dublează, efectul asupra nutrienților se dublează la rândul său. Astfel, cercetătorii au putut analiza aproape 60.000 de măsurători pentru 32 de nutrienți în 43 de culturi, inclusiv orez, cartofi, roșii și grâu.

Studiul se înscrie într-o serie mai largă de cercetări care investighează impactul schimbărilor climatice asupra alimentelor, atât în condiții naturale, cât și în medii controlate. „Schimbările climatice nu sunt o problemă îndepărtată. Efectele se resimt deja în farfuriile noastre”, a afirmat Ter Haar.

„Scopul nostru nu este să speriem oamenii”, a mai spus ea. „Primul pas în rezolvarea unei probleme este recunoașterea acesteia, iar în acest sens considerăm că studiul nostru ar putea fi o piesă utilă dintr-un viitor puzzle.”