„Am plătit toată viața asigurare de sănătate, dar nu îi interesează de noi”. Calvarul unui bolnav de cancer care are tratamentul asigurat doar pe hârtie

„Avem momente când ne întrebăm noi unde o să stăm, noi unde o să mai dormim”, povestește deznădăjduită Elena, soția lui Constantin. Acum 4 ani, soțul ei a fost diagnosticat cu leucemie granulară cronică. 4 ani mai târziu, Constantin (58 de ani) din Bacău este unul dintre sutele de bolnavi de cancer din România care, de luni de zile, au rămas fără medicamentele care îi țin în viață. Medicul lui îi scrie o dată la 3 luni rețeta decontată, teoretic, 100% de statul român, însă medicamentul Tasigna, de care bărbatul are nevoie vitală, este de negăsit de 7-8 luni în farmacii. Medicamentul se mai găsește acum foarte greu și doar contra cost, însă Constantin și soția lui trăiesc dintr-o pensie de 3.000 de lei și nu prea și-au permis acest lux. O pastilă de Tasigna costă 100 de lei, iar el trebuie să ia două pastile dimineața și două seara. În total, 4 pe zi, adică 400 de lei. Ca mulți alți pacienți, Constantin a ajuns să își reducă drastic dozele – ia doar o pastilă pe zi sau chiar una la 3-4 zile, fără acordul medicului, spune el. Soția lui Constantin mărturisește că se gândește cu groază că ar putea ajunge în situația de a vinde apartamentul din Bacău în care locuiesc și se întreabă „noi unde o să stăm, unde o să mai dormim?”