Avertisment venit din mediul bancar: Datoria publică a României, la limita sustenabilității. Măsurile fiscale au provocat inflație, au afectat creșterea, dar s-a evitat „o aterizare forțată”

Potrivit analiștilor grupului finanicar austriac Erste, care deține pe piața locală BCR, costul datoriei statului este nesustenabil, în contextul în care rata dobânzii nominale este peste creșterea nominală a economiei.

„După mai mult de un an cu cinci campanii electorale, dominate de agitație politică, o ascensiune neașteptată a extremei drepte și o schimbare de ultim moment a șanselor în cadrul alegerilor prezidențiale reluate, toate partidele pro-europene (deținând două treimi din locurile parlamentare) au fost de acord să formeze un guvern.

Ajustarea fiscală era demult așteptată. Piețele și agențiile de rating își pierdeau răbdarea, în timp ce banii UE erau la risc. Dilema corecției deficitului era o alegere otrăvitoare cu două opțiuni: fie corecția determinată de piață, fie aterizarea controlată, prima fiind mult mai costisitoare în ceea ce privește creșterea economică. Guvernul a venit la mijlocul verii cu un pachet fiscal cuprinzător pentru a readuce traiectoria fiscală către calea convenită cu CE.

Acest lucru a fost salutat de CE, agențiile de rating și piețe. Așa cum era de așteptat, măsurile fiscale au fost atât inflaționiste, cât și negative din punct de vedere al creșterii, dar s-a evitat o aterizare forțată. Din mixul fiscal disponibil, se estimează că majorarea impozitelor indirecte are un impact negativ asupra creșterii semnificativ mai mic decât o majorare a impozitelor directe.

După aprobarea pachetului, datoria suverană a României și-a revenit și vedem o posibilitate suplimentară de compresie a randamentelor, cu condiția ca execuția fiscală să se desfășoare conform planului. Aceasta depinde, însă, de stabilitatea politică”, au declarat recent într-un raport Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, și Vlad Ioniță, analist al băncii.

Potrivit celor doi, trecerea la surplus bugetar primar este singura cale de a ieși din spirala datoriei. Aceștia sunt de părere că o metodă de consolidare a bugetului de stat este va depinde de venituri mai mari, având în vedere rigiditatea cheltuielilor publice, în condițiile în care raportul datorie-PIB nu mai este benefic pentru ratingul de credit, fiind așteptat să atingă un vârf de 67-68%, cu peste 10 puncte procentuale peste mediana „BBB”.

Emisiunile masive în valută forte mențin spread-urile de împrumut față de indicele de referință mai mari decât cele sugerate de CDS, se mai arată în raportul citat de Profit. Riscurile de retrogradare a ratingului sunt supuse executării consolidării fiscale, care depinde de stabilitatea politică, iar deflația datoriei a ajutat la stabilitatea stocului/fluxului de indicatori ai datoriei în trecut, cu toate că nu mai este cazul în viitor, mai sugerează analiștii.

50% din datoria publică este pe extern, ceea ce expune statul la riscurile pieței globale, dar investițiile și costul finanțării interne sunt însă afectate, constrângând creșterea potențială viitoare a PIB-ului. Iar considerând că sectorul public este împrumutat net, în timp ce sectorul privat are economii nete, modelele băncii estimează o „valoare justă” pentru randamentele obligațiunilor ROMGB pe 10 ani la aproximativ 6,5% în trimestrul 4 din 2026, ceea ce implică un anumit spațiu pentru o ajustare de la nivelurile actuale.

În ceea ce privește deficitul bugetar, analiștii Erste sunt în consens cu mai multe voci din economie care spun că, pentru 2025, așteptările și ținta oficială, rectificată, sunt pentru 8,4% din PIB. Astfel, ca urmare a măsurilor de ajustare adoptate în iulie, deficitul bugetar este așteptat să reintre pe traiectoria de ajustare. Cu toate acestea, România este încă în fața riscului de retrogradare a ratingului suveran anul viitor, în funcție de cum va decurge consolidarea fiscală aflată în curs. Creșterea datoriei externe, deteriorarea condițiilor de finanțare sau întârzierea fondurilor UE ar putea de asemenea să devieze cursul firesc al României din acest punct de vedere anul viitor, mai relatează analiștii.