Avertismentul șefei FMI: „Riscurile pentru stabilitatea financiară globală au crescut”

Directorul general al FMI şi-a reiterat punctul de vedere că 2023 va fi un alt an provocator, în care creşterea economiei globale va încetini sub 3% din cauza cicatricilor cauzate de pandemie, războiului din Ucraina şi înăspririi politicilor monetare.

Chiar şi cu o perspectivă mai bună pentru 2024, creşterea globală va rămâne cu mult sub media sa istorică de 3,8%, iar perspectiva generală a rămas slabă, a spus ea la Forumul pentru Dezvoltare din China.

FMI, care a anticipat o creştere globală de 2,9% în acest an, urmează să publice noi previziuni luna viitoare.

Georgieva a spus că factorii de decizie din economiile avansate au răspuns decisiv la riscurile de stabilitate financiară în urma prăbuşirii unor bănci, dar chiar şi aşa este nevoie de vigilenţă.

”Aşadar, continuăm să monitorizăm îndeaproape evoluţiile şi evaluăm potenţialele implicaţii pentru perspectivele economice globale şi stabilitatea financiară globală”, a spus ea, adăugând că FMI acordă o atenţie deosebită ţărilor cele mai vulnerabile, în special ţărilor cu venituri mici, cu niveluri ridicate a datoriei.

Ea a avertizat, de asemenea, că fragmentarea geo-economică ar putea împărţi lumea în blocuri economice rivale, rezultând ”o divizare periculoasă care i-ar lăsa pe toţi mai săraci şi mai puţin siguri”.

Georgieva a spus că revenirea economică puternică a Chinei, cu o creştere estimată a PIB-ului de 5,2% în 2023, oferă o oarecare speranţă pentru economia mondială, China fiind estimată să reprezinte aproximativ o treime din creşterea globală în 2023.

FMI estimează că fiecare creştere cu 1 punct procentual a PIB-ului din China are ca rezultat o creştere mai mare cu 0,3 puncte procentuale a altor economii asiatice, a spus ea.

Ea a îndemnat factorii de decizie din China să depună eforturi pentru a creşte productivitatea şi a reechilibra economia, departe de investiţii şi către o creştere mai durabilă, bazată pe consum, inclusiv prin reforme orientate spre piaţă, pentru a echilibra condiţiile de concurenţă între sectorul privat şi întreprinderile de stat.

Astfel de reforme ar putea creşte PIB-ul real cu până la 2,5% până în 2027 şi cu aproximativ 18% până în 2037, a spus Georgieva.

Ea a spus că reechilibrarea economiei Chinei ar ajuta, de asemenea, Beijingul să-şi atingă obiectivele climatice, deoarece trecerea la o creştere bazată pe consum ar reduce cererea de energie, ar reduce emisiile şi presiunile privind securitatea energetică.

Procedând astfel, a spus ea, ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon cu 15% în următorii 30 de ani, rezultând o scădere a emisiilor globale de 4,5% în aceeaşi perioadă.