BNR a dat semnalul. Cum se vor modifica ratele românilor?

”Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 12 ianuarie 2024, a hotărât următoarele:

– menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an;

– menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an;

– menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, anunţă BNR.

Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat peste aşteptări scăderea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72% în noiembrie, de la 8,83% în septembrie, în condiţiile continuării încetinirii creşterii preţurilor alimentelor şi energiei, precum şi ca urmare a ieftinirii combustibililor, sub impactul diminuării cotaţiei ţiţeiului.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul descendent mai mult decât s-a anticipat, reducându-se la 9,1% în noiembrie, de la 11,3% în septembrie, pe fondul efectelor de bază dezinflaţioniste mai extinse, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi al măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar şi în contextul scăderii dinamicii preţurilor importurilor.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 6,9% în luna noiembrie, de la 9,2% în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în noiembrie la 11,2% şi la 10,3%, de la 12,6% respectiv 11,4 la sută în septembrie.

Activitatea economică şi-a încetinit semnificativ creşterea în trimestrul III 2023, la 0,9%, de la 1,6% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), dar mai puţin decât s-a previzionat, evoluţie ce face probabilă o restrângere mai temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval faţă de cea anticipată.

În raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit marginal în trimestrul III, la 1,1%, de la 1% în trimestrul II, rămânând astfel modest din perspectivă istorică, în condiţiile în care variaţia stocurilor şi-a majorat impactul contracţionist deja foarte mare, iar aportul consumului administraţiei publice a devenit uşor negativ. Formarea brută de capital fix şi-a reamplificat însă dinamica anuală la un nivel de două cifre în trimestrul III 2023, iar consumul gospodăriilor populaţiei a înregistrat o creştere în termeni anuali după stagnarea din intervalul precedent. Totodată, exportul net a continuat să-şi majoreze influenţa expansionistă, dată fiind continuarea creşterii ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor, pe fondul adâncirii mai pronunţate în teritoriul negativ a celei din urmă. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a reaccentuat uşor declinul faţă de perioada similară a anului trecut, iar deficitul de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul II, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanţei veniturilor primare în trimestrul III, pe seama evoluţiei profiturilor reinvestite.

Cele mai recente date şi analize indică o încetinire uşoară a ritmului trimestrial al PIB în trimestrul IV 2023, implicând totuşi o creştere economică mai solidă în termeni anuali în acest interval decât cea previzionată anterior.