Câtă mâncare ne mai permitem să aruncăm, atunci când inflația e peste 8% iar un litru de motorină este 10 lei. Firmele din sectorul alimentar trebuie să raporteze până la 31 martie cum au redus risipa alimentară

Între 400.000 și 450.000 de operatori economici din sectorul agroalimentar mai au doar câteva zile pentru a raporta ce măsuri de reducere a risipei alimentare au luat și ce cantități de alimente au reușit să salveze de la a ajunge la gunoi în 2025. Firmele care nu fac această raportare până la 31 martie 2026 riscă amenzi de până la 40.000 de lei.

Categoriile care sunt vizate de acest regulament al Comisiei Europene sunt extrem de diverse și cuprinzătoare: ferme de legume, producători de lactate, fabrici de panificație, unități de procesare a cărnii, depozite frigorifice, centre logistice, distribuitori de băuturi și până la restaurante, cantine, cafenele sau food-truck-uri.

Operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligația să implementeze cel puțin două măsuri de prevenire și reducere a risipei alimentare. Printre cele mai practicate sunt vânzarea cu preț redus a produselor aproape de expirarea termenului de valabilitate, utilizare în hrana animalelor a produselor care se apropie de termenul de expirare, transformarea în compost sau distribuirea gratuită către alți operatori care pot folosi produsele respective până la termenul de expirare.

Un român aruncă în fiecare an până la 180 de kilograme de mâncare

Deși România este în topul țărilor din UE cu cele mai mici salarii minime pe economie, românii aruncă la gunoi printre cele mai mari cantități de mâncare din întreaga Uniune Europeană, aproximativ 2,5 milioane de tone în fiecare an, potrivit datelor Eurostat. Asta înseamnă că un român aruncă anual până la 180 de kilograme de mâncare, peste media europeană de 130 de kilograme.

Așa cum era poate de așteptat, în mediul rural se aruncă mai puțină mâncare decât în mediul urban, în primul rând pentru că oamenii sunt mai dezavantajați economic, iar în al doilea rând pentru că ceea ce nu mai consumă oamenii de obicei este transformat în hrană pentru animale, potrivit Asociației Lanțul Alimentar Scurt.

Cum își propune Uniunea Europeană să reducă risipa alimentară până în 2030?

Risipa de alimente costă comunitatea europeană peste 130 de miliarde de euro în fiecare an și afectează milioane de gospodării. Se estimează că în jur de 10% din alimentele disponibile în spațiul european se aruncă, în timp ce aproape 40 de milioane de oameni din UE nu își permit o masă de calitate decât o dată la două zile, arată un raport al Parlamentului European.

În acest context, Parlamentul European a aprobat noi obiective obligatorii de reducere a risipei alimentare pentru țările UE până în 2030.

Până la acest termen, deșeurile ar trebui să fie reduse cu 10% în sectorul prelucrării și fabricării alimentelor și cu 30% în sectorul comerțului cu amănuntul, al restaurantelor, serviciilor alimentare și al gospodăriilor, față de media anuală a deșeurilor alimentare dintre 2021 și 2023.

De asemenea, Comisia recomandă etichetarea mai transparentă a produselor, astfel încât termenul de valabilitate să reiasă mult mai clar, iar oamenii să fie încurajați să cumpere produsele care urmează să expire prima dată.

Nu în ultimul rând, donarea de alimente este o altă modalitate de a reduce risipa alimentară și are scopul de a facilita recuperarea și redistribuirea alimentelor sigure și comestibile către cei în nevoie.

Cât ne costă ceea ce aruncăm la gunoi?

Datele Eurostat arată că europenii cheltuiesc în medie 13% din veniturile lor doar pe mâncare, ceea ce face ca risipa alimentară să fie o problemă economică serioasă pentru că afectează toți actorii implicați, de la fermieri până la cumpărători. Oamenii plătesc pentru alimente pe care nu le consumă niciodată, iar fermierii și companiile pierd bani în fiecare etapă a lanțului de distribuție a alimentelor, deoarece o parte dintre acestea ajunge la gunoi.

Costurile asociate risipei alimentare sunt estimate la 132 de miliarde de euro în fiecare an. În plus, sondajele analizate de Comisia Europeană estimează costuri suplimentare de aproximativ 9,3 miliarde de euro pentru colectarea și gestionarea deșeurilor alimentare.

În plus, fiecare produs aruncat la gunoi înseamnă mai mult decât banii pe care i-am plătit la magazin. E o combinație de resurse folosite: sol, apă, muncă, timp, salarii, cheltuieli cu energia și transportul.

Cum putem economisi atunci când prețurile cresc?

Specialiștii economici au avertizat constant în ultimele săptămâni că prețurile record la carburanți se vor resimți puternic în prețurile alimentelor pe care le găsim la raft în lunile următoare. Cu o inflație în scădere, dar totuși peste 8%, produsele de bază precum ouăle, laptele sau carnea de vită au înregistrat unele dintre cele mai mari majorări.

Într-un astfel de context, analiștii economici ne îndeamnă să scăpăm de obiceiurile vechi de cumpărare și să nu achiziționăm decât ce și cum avem nevoie. Pentru asta, trebuie să respectăm câteva principii.

Planificarea meselor. Pentru a evita cumpărăturile impulsive pe care mai apoi nu le încadrăm în mesele zilnice, specialiștii spun că este foarte util și sănătos să planificăm exact ce vrem să conțină mesele noastre dintr-o săptămână și să cumpărăm strict ce avem nevoie pentru ele și în cantitățile potrivite. Cantitățile achiziționate cu gândul că le vom folosi în zilele sau săptămânile următoare de obicei ajung la gunoi. O listă clară de cumpărături limitează achizițiile impulsive, iar mesele gândite din timp reduc tentația comenzilor de tip fast-food sau a mâncatului pe fugă.

Reducerile și promoțiile aplicate de marile lanțuri de magazine. Promoțiile săptămânale și cupoanele, fie ele fizice sau digitale, pot reduce considerabil costurile dacă sunt integrate în planul alimentar. O strategie eficientă este adaptarea meniului în funcție de produsele aflate la reducere, nu invers.

Alternative mai ieftine. De asemenea, pentru a face anumite economii trebuie să fim flexibili în alegerile noastre și să înlocuim alimentele mai scumpe cu unele mai accesibile. De exemplu, la început de primăvară, o salată din salată verde, ceapă verde și ridichi va fi mai ieftină decât o salată cu roșii cherry și castraveți. La fel, dintr-o varză, se poate pregăti și un fel principal, iar din ceea ce rămâne putem pregăti o salată pentru felul principal din ziua următoare. Nu în ultimul rând, carnea de vită sau de porc poate fi înlocuită cu cea de pui. Iar dacă vrem să reducem și mai mult bugetul de cumpărături, ne putem lua necesarul de proteine din fasole sau tofu.

Cumpărarea de cantități mai mari. Achizițiile în cantități mai mari pot aduce economii importante, mai ales pentru produsele de bază cu termen lung de valabilitate. Multe lanțuri mari de supermarketuri practică promoții de genul ”3 la preț de 2” sau ”50% reducere la al doilea produs cumpărat”. Chiar dacă reducerile nu par atât de mari, la un coș de cumpărături de câteva sute de lei, reducerea poate fi de câțiva zeci de lei, iar calculată pe o lună, de câteva sute de lei.

Comportamentul precaut duce la scăderea substanțială a consumului

Încă de la jumătatea lunii februarie, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, avertiza că puterea de cumpărare a românilor a scăzut și consumul de alimente s-a redus cu aproape 30%. Asta va afecta puternic afacerile din sectorul agroalimentar.

”Gândiți-vă ce repercursiuni poate avea asupra industriei alimentare. Pentru că, atunci când aceste unități de procesare nu realizează volumele necesare, ei merg în pierdere. Pentru că au foarte mulți angajați, aceste unități de procesare mari nu se opresc, merg 24 din 24, iar atunci când nu ai volumele necesare, pe care să le realize în aceste unități de procesare, sigur, aceste unități merg pe pierdere”, a precizat ministrul Agriculturii.

În acest context, este foarte important ca operatorii economici să găsească cele mai eficiente metode prin care să nu arunce nimic din produsele care nu se vând, fie prin încheierea unor contracte cu alți operatori economici care să poată prelucra materiile prime atâta timp cât sunt bune pentru consum, și pe de altă parte, să gândească pachete promoționale atractive prin care să informeze și să încurajeze oamenii să cumpere acele produse aflate în ultimele zile de valabilitate, în detrimentul unei cantități mai mari de mâncare proaspătă, care în final ajunge tot la gunoi.