CCR a decis: Parlamentarii își recuperează pensiile speciale – Precizările Curții

Legea care viza eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor este neconstituțională.

În ședința din data de 28 noiembrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis:

A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.192/2023 este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă.

În esență, Curtea a reținut că abrogarea dispozițiilor legale care instituiau indemnizația pentru limită de vârstă acordată deputaților și senatorilor s-a realizat în baza marjei de apreciere de care dispune Parlamentul în privința stabilirii drepturilor aferente statutului acestora. Parlamentul are competența constituțională de a elimina pentru viitor indemnizația pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a stabilit că art.69 din Constituție referitor la mandatul reprezentativ al deputaților și senatorilor nu a fost încălcat.

În același timp, Curtea a mai observat că indemnizația pentru limită de vârstă, până la abrogarea sa, era un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare. Având în vedere că această indemnizație se acorda, potrivit legii, în considerarea exercitării unui mandat parlamentar complet, Curtea a reținut că principiul securității juridice protejează dreptul legal al deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet până la intrarea în vigoare a Legii nr.192/2023 la indemnizația pentru limită de vârstă, indiferent dacă a fost sau nu pusă în plată.

Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ.

Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea  dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii și ale art.44 alin.(1) teza întâi și alin.(2) privind dreptul de proprietate privată.

– Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă prevăzută de art.17 alin.(1) lit.e) din Legea nr.248/2013 privind organizarea şi funcționarea Consiliului Economic şi Social, care nu precizează cazurile și motivele de revocare a membrilor CES și nici procedura de revocare a acestora, este neconstituțională.

În esență, Curtea a constatat că dispozițiile art.17 lit.e) din Legea nr.248/2013 nu precizează cazurile și motivele pentru care poate fi dispusă revocarea membrului Plenului CES, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(5) privind principiul legalității și celor ale art.141 privind Consiliul Economic și Social. Totodată, dispozițiile criticate nu reglementează o procedură de revocare din funcția de membru al CES, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(5) privind principiul legalității și celor art.21 privind accesul liber la justiție și ale art.24 privind dreptul la apărare.

Deciziile sunt definitive și general obligatorii.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.