Ce se întâmplă cu economia chinezească nu este de bine şi are efecte globale

Chinezii nu mai consumă atât de mult, nu se mai împrumută şi pun mai mulţi bani deoparte. Sunt spe­riaţi că îşi vor pierde locul de muncă şi se simt mai săraci odată cu pră­bu­şirea pieţei imobiliare.

Pe Anna Luan o îngrijorează viito­rul. Firma cu operaţiuni online din Shanghai la care lucrează nu a mai plătit integral salariile din aprilie, când autorităţile oraşului au aplicat un lockdown strict pentru a limita răspândirea Covid-19, scrie Bloomberg.

Din fericire, tânăra de 30 de ani a pus bani deoparte în pandemie şi îşi foloseşte economiile pentru a aco­peri cheltuielile curente. De aseme­nea, ea a folosit o parte din aceşti bani pentru a plăti 200.000 de yuani (29.530 de dolari) datorii ipotecare pentru cele două locuinţe pe care le deţine în oraşul ei natal, Changzhou.

„Atât de multe companii conce­diază oameni şi reduc salariile“, spune Luan. „Acum vreau doar să economi­sesc banii pe care îi am şi nici măcar nu îndrăznesc să mai chel­tuiesc.“

Cele mai recente sondaje arată că gospodăriile chinezeşti sunt mai pesimiste cu privire la creşterea veni­tu­rilor în viitor decât au fost vreo­dată. Nici măcar la începutul pande­miei în 2020 sau după criza financiară globală nu a fost aşa.

Această stare de spirit îi moti­vea­ză să-şi reducă datoriile şi să-şi spo­rească economiile, o tendinţă care ar putea slăbi creşterea economică timp de ani de zile de-acum încolo.

Depozitele bancare ale gospodă­riilor au crescut în prima jumătate a anului cu aproape 13% faţă de ace­eaşi perioadă din 2021. Este cea mai mare creştere înregistrată vreodată. În schimb, creditele lor au urcat cu aproximativ 8%, cel mai lent ritm de după 2007. Gospodăriile chineze au multe motive să se simtă dezamăgite. Economia încetineşte, printre altele din cauza politicii de Covid zero la care recurge guvenul şi a unei că­deri a sectorului imobiliar.

Avuţia gospodăriilor a fost afectată de reducerea preţurilor locuinţelor, iar şomajul în rândul tinerilor a atins un maxim istoric de aproape 20% în iulie, de peste două ori mai mult decât rata din SUA. Oficialii au recunoscut că obiectivul oficial de anul acesta de creştere anuală a PIB de „aproximativ 5,5%“ nu mai este realizabil.

Creşterea veniturilor gospodăriilor din mediul urban a fost de doar 1,9% în prima jumătate a anului, ajustată la inflaţie, faţă de 10,7% în aceeaşi perioadă din 2021, arată datele oficiale. Cheltuielile consumatorilor au încetinit şi mai repede, vânzările cu amănuntul s-au contractat cu aproape 1%.

China a avut de multă vreme o rată de economisire ridicată în comparaţie cu alte ţări, parţial pentru că nu are o plasă de siguranţă socială foarte extinsă, astfel încât familiile se bazează mai mult pe propriile resurse pentru tratament medical şi pensionare. Rata de economisire a scăzut treptat de-a lungul anilor, de la aproximativ 40% din venitul disponibil în 2010 la aproximativ 35% în 2019, potrivit datelor OCDE, ceea ce înseamnă că avansul consumului a depăşit creşterea veniturilor.

Până de curând, gospodăriile chineze erau suficient de încrezătoare în evoluţia veniturilor pentru a se împrumuta, sporindu-şi şi mai mult cheltuielile. Raportul dintre datoria gospodăriilor şi PIB s-a dublat cu peste 60% în deceniul de dinaintea pandemiei, o perioadă în care băncile au facilitat contractarea de credite ipotecare, punând bazele unui boom imobiliar.

O proliferare a companiilor de credit de consum a supraalimentat cheltuielile de consum, care au înregistrat o creştere ajustată la inflaţie de aproape 7% anual în cei şase ani de dinainte de pandemie, potrivit datelor oficiale. „Unul dintre cele mai dăunătoare mituri despre economia chineză este că nu este condusă de consum“, a scris Andrew Batson, director de cercetare la Gavekal Dragonomics. „De fapt, combinaţia dintre consumul gospodăriilor şi investiţii a reprezentat în mod constant 50% sau mai mult din PIB-ul Chinei. Starea de rău din economia chineză din ultimele luni arată exact ce se întâmplă atunci când jumătate din PIB decide să nu mai contribuie la creştere.“

Raportul datoriei populaţiei faţă de PIB a rămas neschimbat din ultimul trimestru al anului 2020, iar unii economişti consideră că acest lucru marchează o schimbare permanentă. Impactul este clar pentru multinaţionalele care au ajuns să se bazeze pe China pentru o mare parte a veniturilor lor. Starbucks a raportat o scădere de 44% a vânzărilor din China în trimestrul încheiat la 3 iulie. Vânzările Nike în China au scăzut cu 20% în ultimul trimestru. Chiar şi comercianţii cu amănuntul online protejaţi anterior împotriva pandemiei se chinuie: veniturile din comerţul electronic din China ale Alibaba Group Holding au scăzut cu 1% în trimestrul încheiat în iunie.