Cinci medici explică impactul pe care îl are iubirea asupra corpului uman

Cel mai longeviv studiu despre viaţa adultă din istorie, aflat încă în desfăşurare la Harvard, rezumă fericirea în câteva cuvinte, conform unui comunicat remis redacţiei. Mai exact, potrivit studiului pentru dezvoltarea adulţilor, aceasta depinde de relaţii de durată, de calitatea lor şi de căsnicii stabile, în care partenerii pot conta unul pe celălalt. Dar dragostea nu ne face doar mai fericiţi, ci şi mai sănătoşi, iar de efectele ei putem beneficia tot anul, nu doar de Ziua Îndrăgostiţilor. Cinci medici vorbesc despre beneficiile unei relaţii sănătoase asupra corpului uman şi modificările pe care aceasta le are asupra inimii, creierului sau a sistemului digestiv.

Dragostea ne păstrează inima sănătoasă:

„Relaţiile pozitive au un rol foarte important în menţinerea unui sistem cardiovascular sănătos. Interacţiunea umană duce la secreţia de endorfine, dopamină, oxitocină, serotonină La nivel cardiac, aceşti hormoni ai fericirii duc la relaxarea miocardului, la reglarea tensiunii arteriale şi la scăderea frecvenţei cardiace. În plus, la nivel vascular, produc o relaxare a pereţilor vasculari, scăzând riscul de apariţie a dilataţiilor varicoase”, arată Dr. Răzvan Chirică, medic specialist Cardiologie în cadrul Ovidius Clinical Hospital.

Hormonii fericirii ne scapă de dureri, dar şi de cholesterol:

„Adesea cunoscute sub numele de hormonii fericirii, endorfinele sunt câteva substanţe chimice asemănătoare morfinei, produse în mod natural de propriul organism în anumite situaţii şi în cantităţi benefice, fără absolut nici un efect secundar. Secreţia de endorfine creşte atunci când ne relaxăm, când consumăm ciocolată neagră sau un pahar de vin, dar şi în cazul exerciţiilor fizice sau a râsului. Endorfinele au extrem de multe efecte benefice asupra corpului şi pot reduce durerea, au impact pozitiv asupra sistemului imunitar, reduc stresul şi îmbunătăţesc calitatea somnului, scad nivelul colesterolului şi chiar reduc procesele inflamatoare. În plus, împreună cu alte substanţe precum dopamine, determină o stare de relaxare, de buna dispoziţie”, explică Dr. Dhimitri Shanazo, medic primar endocrinolgie.

Da, dragostea ţine de foame:

„Tot hormonii fericirii, serotonina şi oxitocina, joacă un rol important în controlul senzaţiei de foame şi saţietate. Serotonina acţionează la nivel central asupra centrilor hipotalamici, cât şi periferic la nivel intestinal, motiv pentru care se studiază noi medicamente anti-obezitate cu acţiune asupra receptorilor serotoninergici. Oxitocina eliberată din glanda pineala când doi oameni au contact fizic, se îmbrăţişează, se săruta sau după orgasm, reduce activitatea centrului foamei din hipotalamus şi pofta de dulciuri sau alte adicţii”, explică Dr. Mihaela Creţu, medic specialist Diabet, Nutriţie şi Boli metabolice în cadrul Ovidius Clinical Hospital.

Adevărul din „dragostea trece prin stomac”:

„Dragostea este o emoţie pozitivă generată de mai mulţi hormoni numiţi < ai fericirii >. Serotonina pare cel mai implicat neurotransmiţător în reglarea dispoziţiei şi, implicit, a unei bune stări de sănătate. Expresia < dragostea trece prin stomac > este parţial adevărată căci precursorul serotoninei este triptofanul, un aminoacid esenţial conţinut în alimente. Deci dragostea are mai puţin legătură cu inima şi mai mult cu neurofiziologia”, a încheiat Dr. Marian Anghel, medic primar Medicină Internă şi Gastroenterologie în cadrul Ovidius Clinical Hospital.

Creierul îndrăgostit este relaxat şi motivate:

„Modificările psiho-hormonale produc în creierul îndrăgostiţilor mai multe modificări: senzaţia de euforie în primul rând, care este declanşată de eliberarea de dopamină, dar şi sentimentul de ataşare şi stare de securitate care apare prin creşterea oxitocinei, motiv pentru care oamenii care iubesc se simt mai relaxaţi. Totodată, prin activarea tonei cerebrale – a girusului cingular – o persoană care se gândeşte la iubitul sau iubita sa se simte mai motivat”, Dr. Masood Kaivanifard, medic specialist Neurologie, se menţionează în comunicat.