Creștere spectaculoasă a salariului mediu, în România, anul trecut – Datele publicate de INS

Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale în anul 2022 a fost 6.126 lei, cu 10,7% (+591 lei) mai mare faţă de anul precedent, iar cel net de 3.801 lei, în creştere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu 2021, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri.

Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2022, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în activităţile economice: informaţii şi comunicaţii (+102,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+57,4%), administraţie publică (+46,5%), industria extractivă (+44,0%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,2%).

Pe de altă parte, câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-43%), alte activităţi de servicii (-37,4%), tranzacţii imobiliare (-27,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,4%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,8%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,3%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-15,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-14,5%), industria prelucrătoare (-9,5%), transport şi depozitare (-8,8%), respectiv construcţii (-7,8%).

Potrivit datelor INS, pentru anul 2022, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 222,4% faţă de anul 1990, mai mic cu 5 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Femeile au câştigat în medie, în expresie brută, cu 3,5% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 6.012 lei (faţă de 6.231 lei al salariaţilor bărbaţi). Pe net, femeile au câştigat cu 6,3%, respectiv cu 248 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (3.672 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei, faţă de 3.920 lei al salariaţilor bărbaţi).

De asemenea, bărbaţii au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (34,6%), industria prelucrătoare (23,4%), informaţii şi comunicaţii (22,1%), alte activităţi de servicii (19,2%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (18,7%).

În profil teritorial, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2022 s-a situat sub media pe economie în 37 judeţe.

Astfel, cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Teleorman (2.881 lei, cu 24,2% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2.888 lei, cu 24% mai puţin decât media pe economie), Harghita (2.924 lei, cu 23,1% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (2.950 lei, cu 22,4% mai puţin decât media pe economie), Bistriţa-Năsăud (2.951 lei, cu 22,4% mai puţin decât media pe economie), Mehedinţi (2954 lei, cu 22,3% mai puţin decât media pe economie), respectiv Botoşani (2958 lei, cu 22,2% mai puţin decât media pe economie).

La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (5.304 lei, cu 39,5% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (4.679 lei, cu 23,1% peste medie), Timiş (4.251 lei, cu 11,8% peste medie), Ilfov (3.958 lei, cu 4,1% peste medie) şi Iaşi (3939 lei, cu 3,6% peste media pe economie).

În ceea ce priveşte costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2022 a fost 6426 lei/salariat, mai mult cu 10,8% comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în toate activităţile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creşteri s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (+20,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+15,4%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+14,7%), respectiv agricultură, silvicultură şi pescuit (+14,4%).

Potrivit datelor INS, cea mai redusă creştere a costului mediu lunar faţă de anul precedent s-a înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (+1%).

„În vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de şomaj tehnic din iniţiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ), respectiv pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri). Comparativ cu anul precedent, ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost mult mai redusă (0,1%), cu variaţii moderate pe activităţi economice”, precizează INS în comunicatul transmis AGERPRES.

Astfel, cele mai ridicate ponderi ale transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă s-au regăsit în activităţile de hoteluri şi restaurante (0,8%), urmate de activităţile de spectacole, culturale şi recreative (0,2%). Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+97,1%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,1%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+64,8%), industria extractivă (+54,3%), sănătate şi asistenţă socială (+26,1%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+24,1%), respectiv administraţie publică (+22,9%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-42,9%), alte activităţi de servicii (-36,0%), tranzacţii imobiliare (-24,7%), construcţii (-24,1%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,8%).

În ceea ce priveşte numărul mediu al salariaţilor în anul 2022, acesta a fost de 5,209 milioane de persoane, fiind în creştere cu 115.200 persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activităţii anumitor unităţi economico-sociale.

Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52% din totalul salariaţilor (respectiv 2,711 milioane persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 47.000 persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 68.200 persoane.

Potrivit statisticii, repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terţiar – 64,1% (43,6% în servicii comerciale, iar 20,5% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 33,5% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%.

Activităţile din construcţii şi industrie extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariaţii bărbaţi şi au reprezentat 86,7%, respectiv 83% din totalul salariaţilor acestor activităţi economice.

Activităţile economice în care salariaţii femei au deţinut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistenţă socială (79,3% din numărul total al salariaţilor acestei activităţi), învăţământ (72,9%), intermedieri financiare şi asigurări (69,7%), respectiv hoteluri şi restaurante (60,8%).

Comparativ cu anul precedent, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în informaţii şi comunicaţii (+18.800 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+18.200 persoane), hoteluri şi restaurante (+15.600 persoane), construcţii (+15.000 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+10.700 persoane), respectiv în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+10.000 persoane).

La polul opus, cele mai importante scăderi ale numărului mediu al salariaţilor au fost în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1.800 persoane), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (-1.300 persoane).

Din datele transmise de INS reiese că efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2022 a fost 5,6 milioane de persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 90.800 persoane, din care 63.900 persoane au fost salariaţi femei.

În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov cu 28.600 persoane, Nord-Est cu 12.300 persoane, Centru cu 11.500 persoane, Nord-Vest cu 9.800 persoane, respectiv Sud-Muntenia cu 9.200 persoane.

În regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,4% din salariaţii din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,7%). Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar au depăşit ponderea mediei la nivel naţional (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), respectiv Vest şi Sud-Vest Oltenia (2,8% fiecare în parte).

De asemenea, regiunile de dezvoltare în care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare decât media la nivel naţional (33,2%) au fost: Centru (40,8%), Vest (38,9%), Nord-Vest (37,9%), Sud-Muntenia (37,8%), respectiv Sud-Vest Oltenia (36,1%). Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea Bucureşti-Ilfov (61,8% faţă de 44,5% media la nivel naţional), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,4% faţă de 19,9% media la nivel naţional).

La sfârşitul anului 2022 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (76,7%) şi a înregistrat o creştere cu 1,9% comparativ cu anul precedent.

Potrivit INS, distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 79,8% din efectivul salariaţilor la sfârşitul anului, în creştere cu 1,7% faţă de anul precedent.