CULISELE STATULUI PARALEL. Industria de (NE)apărare a României

Publicația Strict Secret relatează că singura protecție de care beneficiază țara noastră în aceste vremuri este faptul că face parte din NATO. Însă, din punct de vedere militar, România anul 2022 este mult mai slab pregătită decât era în urmă cu 30 de ani. Asta pentru că, după Revoluție, structura bine formată a Armatei Române a fost slăbită pas cu pas, culminând cu desființarea serviciului militar obligatoriu în anul 2006.

În ancheta sa, publicația citată a prezentat cum forța de apărare românească a ajuns să reprezinte în mare parte doar aparatură învechită și uzată, de multe ori cumpărată de la statele care au vrut să se descotorosească de ea. Interesant este faptul că, chiar dacă face parte din NATO de 18 ani, o mare parte din artileria țării noastre este de origine sovietică.

Să nu uităm însă că, cel puțin pe hârtie, România are și propria industrie militară, în care se încăpățânează să investească în mod precar: sunt doar câteva fabrici care ar trebui să livreze „produse și servicii de calitate”.

Doar că nu prea livrează mare lucru, și asta se poate observa și în pierderile din ce în ce mai mari pe care le înregistrează ROMARM, dar și în cifra lor de afaceri care s-a injumătățit din 2019 până în prezent. Strict Secret atrage atenția că și dacă ar produce la capacitatea pe care o au, România tot nu ar avea prea mult de câștigat pentru că blindatele pentru care ROMARM produce muniție sunt piese de muzeu. În astfel de condiții, România a ajuns să se ascundă după marii parteneri strategici și să să roage să nu fie prinsă în mijlocul unui conflict militar. Totuși, fiecare român plătește, prin intermediul taxelor anuale, aproximativ 1.000 de lei pentru Armata Română iar țara noastră se laudă în fața partenerilor NATO că investește 2% din PIB în Apărare. Rezultatele însă întârzie să apară.

ROMARM a avut o șansă să crească profitul încă de la începutul pandemiei, când a fost însărcinat cu producția de măști de protecție autohtone. Însă societatea românească era total nepregătită, cu utilaje vechi. Publicația clujeană relatează că, astfel, societatea a ajuns să livreze măști neconforme cu standardele de siguranță, care nu au fost cumpărate de nimeni.