Cum aplicau frații Tate metoda „Loverboy”. Modalitățile de seducție ale crailor de pe Instagram

Frații Tate le convingeau pe fete să „lucreze” pentru ei, declarându-le dragostea. Anchetatorii au explicat că aceștia foloseau metoda „Loverboy”, explicând în motivarea arestării preventive metodele seducerii.

Andrew Tate și fratele său le racolau pe femeile pe care ajungeau să le exploateze promiţându-le acestora relaţii stabile. A contat foarte mult și notorietatea de care se bucurau aceștia pe rețelele sociale, au explicat magistrații Tribunalului București în motivarea decizie de arestare preventivă pentru 30 de zile.

„Nevoia de atenţie şi stabilitate” a femeilor aflate în stare de vulnerabilitate era speculată pentru a le câştiga încrederea, arată magistrații. Una dintre victime, care a venit din altă ţară pentru a locui cu Tate, a fost minţită cu privire la locul în care va sta, fiind apoi dusă într-o casă alături de alte femei pe care cei doi le exploatau.

„Judecătorul remarcă aptitudinea inculpaţilor de a identifica persoanele vulnerabile şi de a exploata nevoile de afecţiune, încredere, stabilitate ale acestora, creându-le impresia unei relaţii apropiate şi înlăturând astfel orice suspiciune pe care ar fi putut-o avea victimele, nevoia de atenţie şi de afecţiune din partea inculpaţilor fiind apoi exploatată în vederea determinării acestora la prestarea activităţilor mai sus expuse”, se arată în motivare.

Astfel, una dintre victimele lui Tate a fost minţită încă dinainte ca aceasta s ajungă în România, dar şi după ce a ajuns la Bucureşti.

„Faptul că persoana vătămată a fost recrutată de către inculpatul (…) prin inducere în eroare cu privire la intenţia de a pune bazele unei relaţii de căsătorie sau concubinaj şi existenţa unor false sentimente ale inculpatului faţă de persoana vătămată rezultă şi din conversaţiile purtate prin intermediul aplicaţiei de comunicare la distanţă, de către persoana vătămată cu inculpatul, redate în procesele-verbale din dosarul de urmărire penală. (…) Cu privire la mutarea sa în România, persoana vătămată (…) a declarat că inculpatul (…) i-a spus iniţial că vor locui împreună, însă ulterior i-a spus că în casa în care locuieşte acesta stau mai mulţi bărbaţi care lucrează cu el şi cu fratele său, aşa că este mai bine să ia un alt apartament, doar pentru ei doi. La momentul în care persoana vătămată a ajuns în România, inculpatul nu se afla în ţară şi i-a spus persoanei vătămate că nu va putea locui în apartament, aceasta trebuind să locuiască cu (…), care i-a cumpărat biletul de avion, a preluat-o de la aeroport şi a condus-o în imobilul unde urma să locuiască. Aceste aspect sunt confirmate de conversaţiile dintre persoana vătămată şi inculpat purtate prin intermediul aplicaţiei de comunicare la distanţă. Persoana vătămată a arătat că atunci când inculpata … … a luat-o de la aeroport, i-a spus că va locui cu nişte fete care lucrează pentru inculpatul … şi fratele său, acestea având conturi pe … şi împărţind câştigurile cu cei doi. A menţionat persoana vătămată că i s-a părut ciudat ceea ce îi spunea inculpata …, dar era deja în România şi nu mai avea ce face, gândindu-se că în momentul în care inculpatul … va reveni în România, vor locui împreună, aşa cum îi promisese”, se mai arată în documentele depuse la dosarul celor patru.

Magistraţii constată, pe baza probelor administrate de către anchetatori, că cele două complice care lucrau alături de Tate pentru exploatarea femeilor le supravegheau în mod constant pe victime.

„Nu poate fi ignorată nici contribuţia inculpatelor, care realizau pentru inculpaţi supravegherea constantă a victimelor, le coordonau activitatea zilnică şi exercitau presiuni psihice asupra acestora pentru ca acestea să lucreze cât mai mult. Sub acest aspect, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că lăsarea inculpaţilor în stare de libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică şi se impune luarea măsurii arestării preventive pentru înlăturarea acestei stări de pericol, având în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite de către inculpaţi, modalitatea concretă în care aceştia au acţionat, dovedind un dispreţ fundamental pentru relaţiile sociale ocrotite de normele penale”, se mai arată în încheierea de şedinţă a Tribunalului Bucureşti.