Cum este statul cel mai mare câștigător din explozia prețurilor la carburanți și ce șanse sunt să vină cu o măsură de sprijin. „România este într-un fel de pana prostului”

La 9,84 de lei a ajuns motorina pe litru vineri seara, 20 martie. Iar benzina, la 9,13 lei. Carburanții s-au scumpit cu mai bine de 1 leu pe litru de când a început războiul din Orientul Mijlociu.

Statul încasează peste 5 lei din fiecare litru plătit la pompă de șoferi. Peste jumătate din prețul final este format din accize și TVA. 52% din prețul la pompă al motorinei și 57% la benzină provin din accize și TVA. Acest lucru înseamnă că, la un plin de 50 de litri de motorină, 256 de lei înseamnă taxe. Iar la un plin de benzină, 250 de lei. La un litru de motorină de 9,84 lei, aproximativ 5,12 lei sunt taxe (acciză și TVA), iar doar 4,72 lei reprezintă costul efectiv al carburantului și marjele comerciale. La benzină, la prețul maxim din acest moment din București, de 9,13 lei pe litru, aproximativ 5,20 lei ajung la bugetul statului, în timp ce 3,93 lei acoperă costurile de producție, transport și distribuție.

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri seara că se lucrează la o soluție care să „producă beneficiile maxime posibile, cu efecte adverse minime”.

Într-un interviu pentru Ziare.com, Adrian Negrescu, analist economic, spune că Guvernul nu poate veni cu o soluție de sprijin pentru populația extinsă.

„Soluțiile sunt puține și țin, în primul rând, de situația financiară a statului. În esență, Guvernul nu își permite din punct de vedere financiar să reducă TVA sau acciza la pompă pentru toată lumea, adică și pentru persoanele fizice, pentru simplul motiv că aceste taxe încasate din zona carburanților reprezintă una dintre sursele financiare cele mai solide pe care statul se bazează pentru plățile lunare de pensii, salarii, pentru toate cheltuielile bugetare.

Soluția, în actualul context, este ca Guvernul să compenseze cei 85 de bani pe litru pentru transportatori și să reducă acciza pentru agricultori, fapt care deja se întâmplă. Mai putem face un lucru important, să stopăm prin lege exporturile de carburanți și să aducem din rezerva de stat petrol cumpărat ieftin către rafinării. Problema este că România este, din această perspectivă, într-un fel de „pana prostului” pentru că, deși avem rezerve de petrol, nu are cine să le rafineze în așa fel încât, prin prețul mai mic al petrolului din rezerve să rezulte un preț mai mic la pompă. Și asta pentru că rafinăriile Lukoil și Rompetrol sunt închise, iar cea a OMV Petrom funcționează la capacitate redusă”, a declarat Adrian Negrescu.

O altă variantă ar fi fondurile europene.

„Singura șansă pentru populație este ca Guvernul să obțină de la Bruxelles fonduri nerambursabile, un fel de ajutor financiar pe care apoi să îl împartă către persoanele fizice prin mecanismul brevetat deja în 2022, cu compensarea de 50 de bani pe litru, direct pe bonul de la benzinărie.

Însă șansele ca UE să aloce țărilor membre fonduri suplimentare pentru un astfel de ajutor sunt destul de reduse.

Altfel spus, dincolo de ajutoarele targetate către agricultori și transportatori, singura șansă a șoferilor este să își reconsidere consumul și să caute soluții alternative de transport”, a adăugat Adrian Negrescu.

În cursul zilei de vineri, 20 martie, și benzina 95 a trecut de pragul de 9 lei pe litru la mai multe benzinării, în timp ce motorina se apropie de 10 lei.

Discuții la nivelul Guvernului

Premierul Ilie Bolojan a discutat vineri cu ministrul Finanțelor și cu cel al Energiei pe tema creșterii prețurilor la combustibili, ulterior anunțând că săptămâna viitoare va avea loc o nouă întâlnire cu responsabilii în domeniu pentru definitivarea unor soluții care ‘să producă beneficiile maxime posibile, cu efecte adverse minime’.

‘Am discutat astăzi cu domnii miniștri Alexandru Nazare și Bogdan Ivan, cu reprezentanți ai Ministerului Economiei, ai ANAF, ai Consiliului Concurenței și ai ANAP, despre situația pieței carburanților din România, în contextul extrem de complicat al conflictului din Orientul Mijlociu.

Pe piețele internaționale avem o creștere a prețurilor la combustibil între 40 și 60%, ca efect al blocării aprovizionării, situație care afectează toate țările, inclusiv România. Am analizat, cu datele pe masă, atât situația aprovizionării, evoluția prețurilor și estimarea dinamicii lor în următoarele zile, cât și posibile soluții de temperare a scumpirii carburanților. Verificăm cum se formează prețurile, pentru evitarea creșterilor speculative. Echipele tehnice vor lucra și la sfârșitul acestei săptămâni’, a scris Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook.

El a precizat că la începutul săptămânii viitoare va avea loc o nouă întâlnire pentru definitivarea acestor soluții.

‘Nu sunt decizii ușor de luat, pentru că pericolele între care trebuie să acționăm sunt multiple, în condițiile în care nu putem controla prețul la care țițeiul intră pe piață, iar lanțurile de aprovizionare sunt perturbate. O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la penurie. Pe de altă parte, o scădere a accizelor trebuie să garanteze o reducere de prețuri și să fie suportabilă de bugetul votat astăzi pentru 2026, în condițiile reducerii deficitului’, a explicat Bolojan.

Premierul a subliniat că refuză să vândă soluții populiste, care să creeze aparența unui ajutor, în spatele căruia să apară noi dezechilibre și costuri.

‘Oricare vor fi soluțiile pe care le vom adopta, ele trebuie gândite până în cele mai mici detalii, astfel încât să producă beneficiile maxime posibile, cu efecte adverse minime. La asta lucrăm și asta vom livra’, a mai transmis Bolojan.