Daune morale de 500.000 de lei pentru șefa instanței supreme, Corina Corbu, după ce a fost trimisă în judecată și apoi achitată

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Corina Corbu, a obținut în prima instanță despăgubiri de 500.000 de lei, din 5 milioane de euro daune morale cerute, după ce în 2014 a fost trimisă în judecată de DNA pentru complicitate la favorizarea făptuitorului, iar apoi a fost achitată, scrie Europa Liberă.

Alina Corbu a fost trimisă în judecată în iulie 2014 alături de alți trei judecători, doi avocați, un șofer și un om de afaceri, sub acuzația de complicitate la favorizarea făptuitorului, fiind acuzată de DNA că i-ar fi spus unei alte inculpate din dosar că este interceptată de procurori, informație aflată de la Anton Pandrea, magistrat trimis în judecată în același dosar. Tot atunci, potrivit legii, Corbu a fost suspendată din funcția de judecător, printr-o decizie a CSM.

În iunie 2018, ea a fost achitată în acest dosar, iar în decembrie 2018 – când conducea Secţia de contencios administrativ a instanței supreme – a dat statul român în judecată, cerând despăgubiri morale de 5 milioane de euro.

Procesul a fost soluționat, în primă instanță, de Tribunalul București, care a decis ca judecătoarea Corbu să primească daune morale de 500.000 de lei.

„Un veritabil șoc emoţional”

În motivarea tribunalului, obținută de Europa Liberă, se arată că „la data de 7 octombrie 2011 în presa scrisă din România au apărut brusc un număr semnificativ de articole în care s-a vehiculat informaţia referitoare la cercetarea penală a reclamantei de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) într-un dosar de corupţie deschis pe numele a doi judecători ai instanţei supreme”. Din cauza apariției în presă a informației că judecătoarea Corbu este cercetată de DNA, aceasta „a suferit un veritabil șoc emoţional”, care a avut consecințe „ireparabile asupra vieţii sale de familie/profesionale”, arată judecătorul în motivarea deciziei.

„Pe de altă parte, asupra reclamantei a fost aruncată eticheta de ‘judecător corupt’, rămânând, în opinia unor ziarişti, un judecător contestabil şi după pronunţarea deciziei definitive de achitare, continuând să fie publicate în presă articole prin care prezumţia de nevinovăţie a acesteia a fost încălcată”, se mai arată în motivarea Tribunalului București.

Procesul în care DNA a trimis-o în judecată pe Alina Corbu a durat 3 ani și 10 luni, timp în care aceasta s-a plâns că a fost supusă unor „puternici traume emoţionale” și că a fost „umilită”.

În viziunea președintei ICCJ, statul român era obligat „să îşi organizeze instituţiile sale cu atribuţii în sistemul judiciar de aşa manieră încât să nu fie permis niciun fel de abuz împotriva particularilor”, dar și să se asigure că „nu au loc scurgeri de informaţii către presă”.

„Statul român este direct responsabil de modul în care funcţionează presa din România, în condiţiile în care este singurul îndreptăţit să elaboreze o lege a presei, care să impună reguli şi sancţiuni clare, menite a asigura un echilibru real între libertatea de exprimare şi dreptul la respectarea vieţii private, ambele drepturi protejate la acelaşi standard convențional”, a scris Alina Corbu în cererea sa chemare în judecată.

500.000 de de lei a considerat Tribunalul București că i se cuvine judecătoarei Corbu, apreciind că suma de 5 milioane, cerută inițial de actuala șefă a ICCJ, este una exagerată. În prezent, procesul este pe rolul Curții de Apel București, însă dosarul nu se regăsește pe portalul instanțelor de judecată.

Corina Corbu a fost aleasă președintă a instanței supreme de către Secția pentru Judecători a CSM în iulie 2019. Ea este singurul candidat pentru un nou mandat de 3 ani la conducerea ICCJ.