De ce a amânat NASA, pentru a treia oară, lansarea mega-rachetei spre Lună

Lansarea mega-rachetei NASA către Lună, deja amânată de două ori din cauza unor probleme tehnice, va avea loc nu mai devreme de 27 septembrie, a anunţat luni agenţia spaţială americană, scrie AFP.

Acest zbor de testare mult aşteptat al misiunii Artemis 1, fără echipaj la bord, trebuie să verifice racheta SLS (pentru Space Launch System) şi capsula Orion din vârful său în condiţii reale, unde vor sta în viitor astronauţii.

Pentru a obţine undă verde, echipele NASA trebuie să finalizeze cu succes un test de reumplere a rezervorului cu combustibil şi să obţină o derogare specială cu scopul de a evita o re-testarea a bateriilor pe un sistem de distrugere de urgenţă.

Dacă agenţia nu primeşte această derogare, racheta va trebui să se întoarcă în clădirea de asamblare, ceea ce ar reprograma calendarul cu câteva săptămâni.

Fereastra de lansare din 27 septembrie se va deschide la 11.37, ora locală, timp de 70 de minute, cu sfârşitul misiunii programat pe 5 noiembrie. O posibilă a doua fereastră este programată pentru 2 octombrie, a spus NASA într-o postare pe blog.

Săptămâna trecută, NASA a spus că speră să poată lansa SLS pe ​​23 sau 27 septembrie.

Lansarea rachetei a fost anulată luni, 29 august, apoi din nou sâmbătă, 3 septembrie, din cauza unor probleme tehnice, fapt care amână lansarea efectivă a programului american Artemis.

Racheta SLS portocalie şi albă, care nu a mai zburat până acum, este în dezvoltare de mai bine de un deceniu.

La 50 de ani de la ultima misiune Apollo, Artemis 1 ar trebui să permită verificarea faptului că Orion, aflată în vârful rachetei, este sigură pentru a transporta astronauţi pe Lună în viitor.

Pentru această primă misiune, Orion se va aventura până la 64.000 de kilometri în spatele Lunii, mai departe decât orice altă navă cu echipaj de până acum.

Obiectivul principal este de a testa scutul său termic, cel mai mare construit vreodată. La întoarcerea în atmosfera Pământului, va trebui să reziste la o viteză de 40.000 km/h şi la o temperatură la jumătate mai caldă decât cea a suprafeţei Soarelui.