De ce vrea Trump Groenlanda. Traian Băsescu: „Mă-nfurii și eu, pe urmă îmi trece”

Fostul președinte Traian Băsescu a analizat, într-o intervenție recentă, poziționarea României între Statele Unite și Uniunea Europeană, referindu-se atât la strategia militară americană și prezența NATO în regiune, cât și la inițiativa Consiliului pentru Pace promovată de Donald Trump și la tensiunile legate de Groenlanda.

Traian Băsescu a subliniat că parteneriatul strategic dintre România și SUA rămâne solid și nu este pus sub semnul întrebării de declarațiile președintelui american. În opinia sa, documentele oficiale ale Pentagonului cântăresc mult mai greu decât mesajele politice conjuncturale.

„Pe Trump o să te-nfurii, cum mă-nfurii și eu, pe urmă îmi trece, dar relația România-Statele Unite este o relație solidă, consolidată, chiar dacă, să spunem, toată lumea a făcut din întâlnirea Nicușor, Dan, Trump o chestiune fundamentală. Nu e o chestiune fundamentală.

Dacă vreți, fundamentală este strategia de apărare a Statelor Unite care a ieșit acum câteva zile și în care scrie negru pe alb că Statele Unite își mențin rolul central în NATO. Deci toată povestea pleacă din NATO este infirmată de documentul oficial al strategiei de apărare a Statelor Unite.

Mai mult decât atât, zilele trecute a fost la București comandantul Forțelor Aliate din Europa, generalul Grinchevici. Iar rezultatul este că Statele Unite vor schimba structura prezenței în România și vor detașa prin rotație unități de tancuri Abrams. Deci nu avem nicio surpriză din punct de vedere al relației România-Statele Unite. Mai mult decât atât, trupele pe care deja le avem, franceze și poloneze, plus Turcia și o mie de militari americani, înseamnă un contingent de 3.500 de militari NATO pe teritoriul României.

Deci suntem în drumul normal. Chiar dacă domnul Trump, prin declarațiile lui a stârnit vâlvă, documentul care a ieșit de la Pentagon este documentul Armatei Statelor Unite”, a explicat fostul șef al statului pentru România Tv.

Traian Băsescu, despre invitația României la Consiliul pentru Pace

În ceea ce privește invitația adresată României de a se alătura Consiliului pentru Pace inițiat de Donald Trump, Băsescu a arătat că acest demers nu afectează angajamentele europene ale țării și nici parteneriatul strategic cu Washingtonul. El a insistat că România poate menține un echilibru clar între cele două direcții.

„România rămâne solidară cu Europa, pentru că trăim aici. Una-i una, alta-i alta. Avem un parteneriat strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite, pe care Statele Unite nu l-au denunțat. Dar detașează în România o unitate de tancuri Abrams, ceea ce înseamnă o unitate ofensivă. Tancurile nu sunt mijloace de luptă defensive, unitate ofensivă, ceea ce e un lucru extrem de semnificativ, dar probabil a fost construită structura de forțe împreună cu francezii.

Francezii, care sunt dislocați la cinci cu o mie de militari, tehnica de luptă cu care au venit a trebuit să fie adaptată structura de forțe în așa fel încât să fie eficientă la nevoie. Eu am convingerea că nu va avea niciun fel de consecințe poziția României, indiferent care ar fi ea legată de participare la Consiliul pentru Pace. Și personal, dacă îmi permiteți o analiză, dacă te uiți la ce își propune Trump să facă, este clar că vrea distrugerea cele mai eficiente structuri pe care o are unul, distrugerea Consiliului de Securitate, ceea ce nu vor accepta celelalte mari puteri, pentru că acest Consiliu de Securitate are 5 mari puteri cu drept de veto: Rusia, Statele Unite, China, Franța, Marea Britanie.

Niciuna din marile puteri n-a venit la Consiliul pentru Pace, care este de fapt o jucărie pe care domnul președinte Trump o construiește pentru domnia sa. Dar nu cred că va fi acceptată. Mă uitam, nu-i nici o țară serioasă din Uniunea Europeană. Ți-a dus Fico și Orban, două țări mici, nesemnificative în ponderea Uniunii Europene, dar marile state europene, Franța, Germania, Olanda, Spania, nu s-au dus, cum nu s-a dus nici Marea Britanie, care ține la menținerea structurilor așa cum ele au rezultat din al doilea război mondial. Povestea cu se destramă ordinea mondială este, după părerea mea, mai degrabă jurnalistică decât reală”, a afirmat Traian Băsescu.

Referindu-se la contextul tensionat creat în jurul Groenlandei, fostul președinte a reiterat că România își poate păstra direcția europeană fără a slăbi relația strategică cu SUA.

„Suntem în Uniunea Europeană. Danemarca este o țară a Uniunii Europene. Noi trăim aici, în Europa, nu în America. Avem parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu Statele Unite și, atenție, prezența Statelor Unite în Europa nu este o favoare neapărat făcută Europei. Nu este o favoare. Sunt și interesele Statelor Unite de a-și proiecta puterea. Este adevărat. Statele Unite ne atenționează: „Dragi europeni, avem probleme foarte mari în Asia Pacific, noi, Statele Unite. Nu vă mai putem substitui în totalitate obligațiile voastre de a vă apăra propriile țări, de a apăra Uniunea. Investiți ca să fiți capabili să vă apărați.” Dar atenție, dacă citiți cu înțelegere strategia de apărare, acolo se spune că Statele Unite cer Europei să se doteze și spun că pericolul Federației Ruse este un pericol moderat, căruia statele din flancul estic îi pot face față în viitorul apropiat.

Nu se derobează de responsabilitatea față de flancul estic. Din potrivă, spun că la nevoie vor interveni pe zonele critice și se referă la această obligație ca și noi să participăm mai mult, atâta timp cât este vorba de războiul clasic. Este evident că, prin mențiunea că e vorba de războiul convențional, își mențin toate obligațiile din punct de vedere al protecției unui război nuclear. Deci și le mențin pentru că fac referire la obligațiile noastre strict la războiul convențional”.

În final, Traian Băsescu a comparat situația Groenlandei cu alte cazuri internaționale pentru a susține ideea că interesele Statelor Unite sunt strâns legate de resurse și poziționare strategică.

„Și poziția corectă și solidaritatea Statelor Uniunii Europene l-au făcut pe Trump să facă pasul înapoi. Și eu sunt convins că nu numai poziția Statelor Uniunii Europene, ci și poziția militarilor americani, care au explicat ce înseamnă invadarea Groenlandei: dificultățile pentru o armată să invadeze, te invadezi dacă îți stai. Și cum stai, că acolo armată de ocupație nu merge.

N-ai cum să stai în condițiile alea de mediu. Iar interesele de securitate ale Statelor Unite sunt acoperite în primul rând de acordul pe care Statele Unite îl au cu Groenlanda și Danemarca încă din 1951, acord prin care au dreptul să aibă oricâte baze militare au nevoie pe teritoriul Groenlandei. Lucru care acum probabil trebuie consolidat printr-o îmbunătățire a acordului, aducerea lui la zi. Se vor continua negocierile pentru a se vedea condițiile de acces ale Armatei Statelor Unite în Groenlanda, și nu va fi nici o acțiune militară împotriva Groenlandei din partea Statelor Unite, ceea ce eu înțeleg.

Oricât de multă bunăvoință aș avea să nu-l suspectez pe președintele Trump de dezinformare, mi se pare evident că suntem în aceeași situație ca și în Venezuela, adică goana după resurse. În Venezuela, dacă problema era aducerea lui Maduro în fața justiției, sunt de acord cu asta, dacă a existat un mandat al justiției americane prin care Maduro trebuie judecat, e foarte bine că Statele Unite nu au făcut tot ce a trebuit pentru ca Maduro să fie dus în fața instanțelor care l-au condamnat. Dar asta nu înseamnă că e omul știețiu, că e o resursă a poporului venezuelan.

Este evident că Statele Unite au avut ca țintă și pe Maduro, dar resursele formidabile de țiței pe care le are Venezuela au fost principalul motiv. La fel cum este și povestea Groenlandei. Zăcămintele care sunt în subsolul Groenlandei sunt probabil de mare interes pentru Statele Unite. Cert este că s-a găsit o soluție și s-a trecut la discuții, la negocieri pe tema Groenlandei, ceea ce arată că, până la urmă, America rămâne tot America. Chiar dacă are un președinte mai zmuncit, până la urmă structurile statului american, structurile democratice, lucrează”, a concluzionat fostul președinte.