Dîncu, într-o librărie: Aici nu se aude vocea idioților. Nici răcnetele proștilor și nici șoaptele mieroase ale ticăloșilor nu pătrund până aici

”Paradisul ascuns din mijlocul oraşului. După trei zile istovitoare, în cele două ore libere rămase pană la avion, regăsesc un loc în care altădată mi-am petrecut multe ore şi zile: libraria Filigranes. De câteva luni parcă am uitat că aceste paradisuri mai există pe lume. Aici este cu totul altă lume şi o linişte incredibilă. Aici nu se aude vocea idioţilor, liniştea este întreruptă doar rareori de foşnetul moale al paginilor. Aici cărţile te asteaptă cuminţi, aliniate ca soldaţii în formaţie. A sta aici este o adevărată terapie, un pansament pe o rană sângerândă. Nici răcnetele proştilor şi nici şoaptele mieroase ale ticăloşilor nu pătrund până aici”, a afrimat Dîncu, sâmbătă seară, într-o postare pe Facebook.

El a continuat făcând referire la ”mediocri”, ”cretini” şi ”impostori”.

”De aici îţi poti lua energia pentru a ignora tembelismul solemn, puţinătatea de minte sau analfabetismul agresiv. Iţi dai seama aici că de planeta lor te despart zidurile din cărţi ale câtorva biblioteci. Ei nu vor înţelege niciodată cum dincolo de nişte amărâte de coperţi de carton se poate deschide o lume fără limite. Nu o să ştie niciodată că există o asemenea cetate cu ziduri de aer, dar în care nu vor putea pătrunde pentru a arunca cu pietre. Aici e un paradis ascuns şi niciodată nu vor înţelege cretinii si mediocrii că aici lumea lor nu există şi nu contează. Aici mediocrii şi impostorii nu se vor întâlni niciodată cu victimele lor inocente pentru că nu se pot atinge de arma cea mai tare de pe lume: ideea. Refuzaţi de idee, ei nu vor avea niciodată cetăţenie aici, nici statut de refugiat. În fine, prietenii tăcuţi din rafturi niciodată nu trădează şi nu mint. Fii binecuvântată republică a gândului, cuvântului şi tăcerii!”, a conchis Dîncu.