Doi foști magistrați CCR dezvăluie culisele tăierii pensiilor speciale. „Decizie dată pe placul poporului/A prevalat criteriul de echitate”

Decizia Curții Constituționale (CCR) de a valida tăierea pensiilor speciale ale magistraților împarte lumea juridică în două. În timp ce unii foști judecători ai Curții văd hotărârea ca pe un răspuns la presiunea socială, alții avertizează că bătălia juridică s-ar putea muta la nivel european (CJUE) după intrarea în vigoare a legii.

Miercuri, 18 februarie 2026, cei nouă judecători ai CCR au respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), declarând constituțională reforma propusă de Guvernul Bolojan. Decizia a fost luată la limită în anumite puncte, votul privind sesizarea CJUE fiind de 6 la 3, relatează Cotidianul.

Augustin Zegrean: „O decizie pe placul poporului”

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, consideră că hotărârea de miercuri, 18 februarie, este rezultatul unei presiuni publice imense acumulate în ultimii ani în jurul temei „pensiilor nesimțite”.

„Este o decizie pe care Curtea a dat-o pe placul poporului. Poporul și-a dorit ca pensiile nesimțite să fie reduse. S-a întâmplat acest lucru. Să vedem dacă vor crește pensiile celorlalți, celor care se bucură astăzi. A existat o presiune formidabilă pe Curte, de multă vreme și de când se vorbește de pensiile nesimțite ale magistraților. Pe ei îi doare”, a declarat Zegrean pentru Cotidianul.

Acesta a lansat și un avertisment sumbru privind stabilitatea sistemului judiciar: „În zilele următoare vom asista la o avalanșă de pensionări ale magistraților”, fenomen care ar putea lăsa instanțele fără personal experimentat înainte ca noile restricții să fie aplicate efectiv.

Tudorel Toader: „Principiul echității a prevalat”

O viziune mai nuanțată vine de la Tudorel Toader, de asemenea fost judecător CCR. Acesta explică faptul că judecătorii constituționali au prioritizat echitatea socială, dar subliniază că drumul către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu este blocat definitiv.

„A prevalat criteriul de echitate, care este o valoare de rang constituțional. Asta nu înseamnă că, după ce legea intră în vigoare, nu poate fi adresată aceeași întrebare preliminară CJUE”, a punctat Toader.

Spre deosebire de Zegrean, Toader nu crede într-un exod masiv al magistraților.

„Președintele va promulga legea cu plăcere și cu rapiditate. Nu cred că va exista un val de pensionări în magistratură, pentru că mulți magistrați au deja deciziile de pensionare pe care nu le-au pus în plată și, dacă unii vor cere mâine, până la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, până se întrunește CSM, până se verifică condițiile la instanță, până semnează președintele, se publică decizia. Deci să nu ne așteptăm la așa ceva”.

Ce se schimbă concret: Noua formulă de calcul a pensiei

Legea care merge acum spre promulgare la președintele Nicușor Dan modifică radical veniturile viitorilor pensionari din justiție:

– Plafonare dură: Pensia va reprezenta 70% din ultimul salariu net (față de 80% din brut, cât este în prezent)

– Baza de calcul: Media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni de activitate (5 ani), nu doar ultima lună

– Vârsta de pensionare: Se tinde spre pragul de 65 de ani.

– Penalizări: Pensionarea anticipată (posibilă doar după 35 de ani vechime) atrage o penalizare de 2% pe an pentru fiecare an lipsă până la vârsta standard.

Reforma este considerată vitală pentru deblocarea tranșelor de bani din PNRR, după ce Comisia Europeană a suspendat anterior plăți de sute de milioane de euro din cauza nerespectării jaloanelor privind pensiile speciale.