Doliu în muzica românească – A murit un adevărat colos

„Acad. prof. univ. dr. Cornel Țăranu (20 iunie 1934 – 18 iunie 2023).

Cu tristețe și durere profundă, ne luăm rămas bun de la academicianul, profesorul universitar și compozitorul Cornel Țăranu.

Contribuțiile sale în muzica simfonică, de cameră și vocală au străbătut continente, aducându-i faimă internațională. 

Remarcabilul său talent a fost recunoscut prin distincții prestigioase și premii înalt apreciate. 

În activitatea sa de dascăl, a format discipoli care au devenit nume importante ale compoziției muzicale. 

Plecarea sa lasă un gol imens în inimile noastre și în peisajul muzical românesc. 

Ne vom aminti cu drag de curajul său creativ, de devotamentul pentru artă și de înțelegerea profundă a compoziției muzicale. În onoarea sa, continuăm să promovăm și să susținem valorile pe care le-a iubit atât de mult. Maestrul Cornel Țăranu va rămâne nemuritor în conștiința noastră prin muzica sa!”, au transmis cei din Colectivul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” pe pagina de Facebook.

Cornel Țăranu s-a născut la 20 iunie 1934 la Cluj-Napoca. În perioada 1951-1957 a studiat compoziția cu Sigismund Toduță la Conservatorul (astăzi, Academia) de Muzică din Cluj. Între 1966-1967 a studiat la Conservatorul din Paris, cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen, iar apoi, în 1968-1969 a continuat studiile la Darmstadt în Germania cu György Ligeti, Bruno Maderna și Christoph Caskel.

În 1968 a înființat la Cluj ansamblul „Ars Nova“. În perioada 1970-1990 și-a început cariera ca asistent, continuând gradele universitare, iar în anul 1990 a devit profesor de compoziție la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca. A fost profesor colaborator al Academiei. A susținut cursuri în Germania, Israel, Elveția, Statele Unite ale Americii. În 1995 a înființat Festivalul „Cluj Modern“, al cărui director este.

Preocupările pentru creația lui George Enescu s-au concretizat în teza de doctorat, cu titlul Enescu în conștiința prezentului, precum și prin finalizarea, potrivit schițelor originale, a unor lucrări enesciene neterminate: Simfonia nr. 5 (părțile I și IV), Caprice roumain pentru vioară și orchestră, poemul vocal-simfonic Strigoii-pentru soprană, tenor, bariton, cor și orchestră – pe versurile lui Mihai Eminescu.