Eduard Hellvig: „Marele câștig al acestui mandat a fost separarea de politică, absolut normală într-o societate democratică”

„Vreau să vă vorbesc despre libertate. Aveam 16 ani la căderea regimului comunist. Deși poate vouă nu vă mai spune multe, e momentul zero al democrației românești. momentul când totul a devenit posibil – inclusiv faptul că astăzi vorbim liber și putem spera fără limite. Au urmat de atunci câteva etape care au modelat lumea în care trăim acum. Sunt etape care pot fi împărțite în trei decenii. Și voi trece, foarte rapid, prin ele, acum, pentru a înțelege mai bine momentul în care suntem…

Prima a fost etapa libertății contaminate de nesiguranță și de neîncredere. Anii 1990 – 2000 au fost ca primii ani din viața cuiva – plini de naivitate, de incertitudini, de mari greșeli, dar și de emoții puternice. Atunci s-au pus bazele căutării libertății, drumului spre Europa și spre democrație, drumul dezvoltării economiei. Tot atunci au început și unele probleme care ne bântuie și azi – acuzațiile împotriva străinilor, discursul “nu ne vindem țara”, mesajele împotriva celor care au trăit sau muncit în străinătate.

Sunt anii în care am început să învățăm că nu suntem singuri, și că nu mai suntem izolați. Relația cu Vestul și cu americanii, în special, era în mod paradoxal simplă: aveam nevoie, dar nu aveam încredere. Noi nu aveam suficientă încredere în ei ş i ei nu aveau suficientă încredere în noi.

A doua etapă a fost cea a libertății de a construi. Deceniul care a început în anul 2000 a fost sub semnul construcției. Atunci s-au conturat marile proiecte ale României, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, și atunci tinerele generații au început să spere. A fost un deceniu care a început sub semnul posibilității de a visa. Acest optimism și transformările forțate de aceste două ținte au fost motivul pentru care foarte mulți tineri nu și- au mai pus problema plecării din țară, ci au rămas aici pentru a clădi ceva durabil. Eu mă număr printre ei. În acești ani, România a învățat să aibă mai multă încredere în Vest, iar Vestul a început să aibă mai multă încredere în noi”, a spus directorul SRI.

„Știu și de problemele generate de unii foști lucrători ai SRI poziționați fie în spatele a tot felul de oameni, fie gravitând în jurul companiilor de stat. Vă pot spune că suntem conștienți de aceste probleme și vom face tot ce ține de noi pentru a le rezolva.

Totuși, marele câștig al acestui mandat a fost separarea de politică, absolut normală într-o societate democratică. Politica și activitatea de culegere de informații nu trebuie să fie suprapuse. De prea multe ori, însă, greșelile trecutului afectează și comportamentul celor din prezent. Prea mulți politicieni, în deceniile anterioare, s-au obișnuit să primească “indicații” sau “sugestii” despre ce au de făcut.

Politicienii sunt aleși de oameni să gândească cu mintea lor, investiți cu încrederea lor să ia decizii despre cum va arăta România în viitor, nu doar să stingă incendii ale prezentului și să aplice planuri gândite de alții. Cu toate acestea, prea mulți vor ca alții să ia decizii în locul lor, prea mulți chiar se așteaptă să primească sugestii de la servicii.

Nu vom consolida democrația decât atunci când vom stimula fiecare instituție să își asume mandatul pe care îl are, fără abuzuri și fără excese”, a mai spus Eduard Hellvig.