Erdogan reînvie dezbaterea privind purtarea vălului islamic

Partidul de guvernământ al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan se pregăteşte să depună în Parlament un amendament la Constituţie pentru a reglementa purtarea vălului islamic în viaţa de zi cu zi, la şcoală şi la locul de muncă.

În acest stat laic, însăşi decizia politică cu câteva luni înainte de alegeri reînvie o dezbatere pe care fondatorul Republicii Turcia, Mustafa Kemal, dorise să o încheie la începutul secolului XX.

Apropierea alegerilor prezidenţiale şi legislative de anul viitor l-a convins pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan să grăbească procesul, aducând în discuţie chiar posibilitatea organizării unui referendum pe această temă.

Erdogan, aflat la putere din 2003, şi partidul său islamo-conservator, AKP, speră să rămână în fruntea ţării, dar probabilul său concurent, liderul opoziţiei şi al partidului istoric laic, CHP (social-democrat) al lui Mustafa Kemal Ataturk, a fost cel care a ridicat primul problema voalului, acuzându-l pe preşedinte că vrea să „ţină ostatice femeile cu văl”.

Interdicţiile au fost ridicate

Kemal Kiliçdaroglu a vrut astfel să liniştească cercurile conservatoare, asigurând că, odată ales, va consacra prin lege dreptul de a purta văl.

„Există discriminare faţă de femeile cu văl şi cele fără astăzi în serviciul public? În şcoli? Nu! Noi am făcut asta!”, i-a răspuns Erdogan.

„Descurajat” în numele modernităţii la proclamarea Republicii, apoi interzis treptat în învăţământ şi serviciul public, vălul islamic a fost reintrodus pas cu pas din 2008. AKP a ridicat interdicţia mai întâi în cadrul universităţii, apoi al liceului, în serviciul public, în Parlament şi chiar în poliţie.

„Cei care consideră vălul un simbol religios contrar principiului secularismului ar trebui să înţeleagă că este o discriminare: interzis sau obligatoriu, vălul este o încălcare a drepturilor femeii dacă norma este impusă de stat”, a declarat Berrin Sönmez, istorică, militantă şi o apărătoare împătimită a drepturilor femeilor, ea însăşi purtând văl..

În contextul obiecţiilor anumitor feministe şi cu criza economică gravă care zguduie ţara, ea susţine că „a se asigura că femeile cu văl îşi pot exercita drepturile (…) este un mijloc de prevenire a crizelor economice şi de creştere a nivelului de dezvoltare umană” permiţându-le să studieze şi să lucreze.

În lipsa unui studiu recent, ea estimează că jumătate dintre turcoaice poartă văl – în 2012 erau 65%.

„Proiectul de lege al lui (Kemal) Kilicdaroglu este o măsură importantă de a-l împiedica pe Erdogan”, conchide ea.

„Femeia ideală”

Pentru feministele turce, care susţin cu ardoare mişcarea de revoltă a femeilor iraniene, şeful statului a dorit mai presus de toate să asigure sprijinul celor mai conservatoare pături ale acestei ţări cu o majoritate musulmană sunnită.

„Interdicţia seculară a vălului şi (ridicarea ei) au fost ambele lansate în numele emancipării femeilor. În realitate, ambele au căutat să-şi impună propria viziune asupra femeii ideale”, a declarat Gönul Tol, directoare fondator al Programului Turcia la Institutul din Orientul Mijlociu, într-un articol postat pe site.

„Ridicarea interdicţiei vălului este emblematică pentru agenda populistă islamistă mai largă a lui Erdogan. Nu şi-a dorit niciodată să elibereze (femeile), indiferent dacă purtau văl sau nu. Pentru el, femeile sunt doar mame sau soţii, nu indivizi”, insistă cercetătoarea.

„Cheia pentru a le elibera cu adevărat este… să legiferăm dreptul femeilor de a alege. Decizând când sau dacă să fie însărcinate, câţi copii să aibă sau dacă să poartă sau nu văl, femeile trebuie să fie libere să aleagă singure”, subliniază ea.

Pe de altă parte, partidul AKP a oferit în ultimele luni „sprijin” puternic mai multor demonstraţii faţă de drepturile persoanelor LGBT şi pentru „apărarea familiei”, în rândurile cărora femeile apăreau toate purtând văl.