Familia, refugiu financiar: De ce românii se bazează mai mult pe cei dragi decât pe prieteni

Într-o societate în care stabilitatea financiară devine din ce în ce mai fragilă, un nou studiu realizat de IRES scoate la iveală un aspect fundamental al relațiilor interumane din România: majoritatea românilor se îndreaptă spre familie atunci când se confruntă cu dificultăți financiare. Aproape 90% dintre respondenți au declarat că preferă să ceară ajutor de la membrii familiei, în timp ce doar 12% apelează la prieteni sau instituții statale. Această tendință ridică întrebări importante despre natura relațiilor sociale și despre încrederea românilor în rețelele de suport care depășesc familia.

Contextul studiului IRES

Studiul realizat de IRES a fost publicat la începutul lunii noiembrie 2026 și a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ de români. Aceasta cercetare are la bază interviuri și sondaje care subliniază nu doar preferințele financiare ale cetățenilor, ci și perspectivele lor asupra relațiilor interumane. Conform rezultatelor, 88% dintre români aleg să ceară ajutor financiar familiei, 6% se bazează pe prieteni, iar un procent similar apelează la instituții sau autorități. Acest studiu reflectă nu doar o realitate economică, ci și un fenomen social de profundă însemnătate.

În România, relațiile familiale au fost întotdeauna considerate un pilon esențial al societății. Aceste legături sunt consolidate de tradiții și valori culturale care subliniază importanța sprijinului familial. În acest context, studiul IRES confirmă o tendință observabilă în rândul românilor, care preferă să se bazeze pe cei dragi în momente de criză, mai degrabă decât pe prieteni sau instituții.

Importanța familiei în cultura românească

Familia joacă un rol central în viața românilor, nu doar din punct de vedere emoțional, dar și financiar. Această dinamică se reflectă în modul în care românii își gestionează resursele. În multe familii, este obișnuit ca membrii să contribuie la sprijinul financiar al celor dragi, fie prin împrumuturi, fie prin ajutoare directe. Această practică este adânc înrădăcinată în cultura românească, în care solidaritatea familială este văzută ca o valoare fundamentală.

În contrast, relațiile de prietenie sunt percepute ca fiind mai volatile. De multe ori, românii consideră că prietenii nu vor răspunde la fel de prompt sau de generos atunci când este vorba de ajutor financiar. Această mentalitate este susținută de afirmațiile participanților la studiu, care subliniază că banii pot strica prietenia, ceea ce îi face reticenți în a solicita ajutor de la prieteni.

Percepția asupra instituțiilor statului

Un alt aspect important evidențiat de studiu este neîncrederea românilor în instituțiile statului. Doar 6% dintre respondenți au declarat că apelează la autorități pentru ajutoare financiare. Această statistică sugerează o criză de încredere profundă în sistemul public, care este adesea perceput ca ineficient și birocratic. Mulți români consideră că procedurile implicate în obținerea de ajutoare financiare de la stat sunt complicate și consumatoare de timp.

Sociologul Ciprian Iftimoaei subliniază că românii au fost învățați să își rezolve problemele pe cont propriu, ceea ce duce la o dependență crescută de familia nucleară. Această abordare poate avea implicații pe termen lung, deoarece românii devin din ce în ce mai izolați de rețelele de suport externe, ceea ce poate afecta coeziunea socială.

Impactul asupra relațiilor sociale

Decizia de a apela la familie în detrimentul prietenilor sau instituțiilor are un impact semnificativ asupra naturii relațiilor sociale din România. Pe de o parte, acest lucru întărește legăturile familiale, dar pe de altă parte, poate duce la o alienare a prietenilor și la o diminuare a rețelelor sociale mai largi. Această situație poate crea un cerc vicios în care românii devin tot mai puțin dispuși să se deschidă față de prieteni, temându-se de posibilele complicații financiare.

Mai mult, percepția că banii pot strica prietenia adaugă o dimensiune suplimentară la această problemă. Românii care se tem că ar putea deteriora relațiile de prietenie prin implicarea financiară pot alege să nu solicite ajutor sau să nu ofere ajutoare, ceea ce duce la o distanțare treptată între indivizi.

Perspective ale experților

Psihologul Cristian Grigore subliniază că, în situații de urgență, românii se îndreaptă instinctual spre familie ca sursă de sprijin. Această alegere este adesea influențată de valorile culturale și de experiențele anterioare. În plus, expertul sugerează că, în ciuda reticenței față de prieteni, există o oportunitate de a restructura relațiile sociale, pentru a le face mai flexibile și mai adaptabile la nevoile financiare ale indivizilor.

De exemplu, inițiativele de educație financiară care vizează întărirea relațiilor de prietenie prin transparență și comunicare pot ajuta la construirea unei culturi de sprijin reciproc. Prin deschiderea discuțiilor despre bani și ajutoare financiare, românii pot învăța să-și sprijine reciproc fără a compromite relațiile.

Implicatii pe termen lung

Pe termen lung, tendința de a apela la familie în detrimentul altor rețele de suport poate avea consecințe semnificative pentru structura socială din România. Aceasta poate duce la o consolidare a legăturilor familiale, dar și la o izolare socială crescută. Din perspectiva economică, dependența de ajutoare financiare din familie poate face ca românii să nu caute soluții alternative, cum ar fi împrumuturile de la bănci sau ajutoarele de stat, ceea ce le-ar putea oferi o mai mare independență financiară.

De asemenea, această dinamică poate influența modul în care se dezvoltă relațiile interumane în viitor. Dacă românii continuă să își limiteze rețelele de suport la familie, este posibil ca nivelul de coeziune socială să scadă, iar comunitățile să devină mai puțin unite. Într-o lume în continuă schimbare, adaptabilitatea și diversificarea rețelelor sociale devin esențiale pentru a face față provocărilor economice și sociale.

Concluzie

Studiul IRES ilustrează o realitate complexă a relațiilor sociale din România, evidențiind preferința românilor de a apela la familie în momentele de criză financiară. Această alegere este influențată de tradițiile culturale, dar și de neîncrederea în instituțiile statului. Pe măsură ce societatea românească evoluează, este esențial ca indivizii să exploreze modalități de a construi relații mai puternice și mai deschise, care să includă nu doar familia, ci și prietenii și comunitățile mai largi. Numai prin diversificarea rețelelor de sprijin, românii pot naviga mai eficient provocările economice și sociale ale prezentului și viitorului.