Gregory Bovino, chipul dur al ofensivei anti-imigrație a lui Trump, comparat cu ofițerii naziști

Gregory Bovino, unul dintre cei mai vizibili și controversați comandanți ai poliției de frontieră americane, a devenit simbolul unei politici de imigrație tot mai agresive, promovate de administrația Trump. Prezent marți în fața presei din Minneapolis, Bovino a ales să marcheze momentul printr-un bilanț impresionant de arestări, prezentat ca o victorie personală, scrie The Telegraph.

„În timpul acestei administrații, peste 10.000 de imigranți ilegali cu cazier au fost reținuți doar aici, în Minneapolis, în ultimul an”, a declarat el, subliniind că, în ultimele șase săptămâni, alte 3.000 de persoane considerate „extrem de periculoase” au fost arestate în cadrul unui nou val de operațiuni.

La doar o zi distanță, realitatea din stradă a arătat o altă față a acestei „victorii”: protestatari furioși l-au întâmpinat pe Bovino aruncând cu mâncare în timp ce acesta se deplasa prin oraș. Episodul a devenit rapid viral și a ilustrat nivelul de tensiune generat de prezența sa, scrie The Telegraph.

Minnesota este cel mai recent punct fierbinte al campaniei naționale de reprimare a migrației ilegale lansate de Donald Trump. În ultimele luni, imagini cu agenți ICE și ai poliției de frontieră smulgând oameni din mașini, intervenind în centre comerciale sau declanșând raiduri fulger în parcări au devenit aproape banale.

Situația s-a inflamat și mai mult după moartea lui Renee Good, o femeie de 37 de ani, ucisă la începutul lunii ianuarie de un ofițer de imigrație. „Avem sentimentul că propria noastră comunitate este asediată de guvernul federal”, declara recent un congresman democrat din stat.

Ascensiunea lui Gregory Bovino

Ascensiunea lui Gregory Bovino în acest rol-cheie a început în iunie, odată cu declanșarea operațiunilor de amploare din Los Angeles. Numirea sa a surprins, având în vedere că fusese înlăturat de la conducerea sectorului El Centro din California, cu doi ani înainte și încurajat să se retragă, potrivit Associated Press.

De atunci, Bovino a fost trimis dintr-un oraș în altul — Chicago, Carolina de Nord, New Orleans, iar acum Minneapolis — conducând echipe ale căror metode au atras critici constante din partea stângii politice și a organizațiilor civice. Sub comanda sa, agenții au spart parbrize, au forțat uși de locuințe și au efectuat arestări ostentative, despre care criticii spun că depășesc granița aplicării legii și intră în zona intimidării.

Bovino nu pare deranjat de imaginea creată. Apare frecvent în echipament tactic, cu arme vizibile, cultivând deliberat o estetică de forță militarizată. Într-un incident filmat la Chicago, a fost surprins aruncând o grenadă cu gaz lacrimogen spre protestatari, fără avertisment, încălcând aparent o decizie judecătorească temporară.

El și-a apărat constant acțiunile, susținând că „toate utilizările forței au fost exemplare”. În mediul online, își întreține reputația de „dur”, postând clipuri cu el însuși pe fundal de muzică rap.

Bovino a declarat că a decis să intre în poliția de frontieră după ce, copil fiind, a văzut filmul The Border, cu Jack Nicholson. Spune că a fost revoltat de modul în care agenții erau prezentați drept antagoniști și că și-a propus „să arate opusul”. Astăzi, filosofia sa operațională este rezumată într-o expresie devenită celebră printre critici: „turn and burn” — intervenții rapide, cu puțină grijă pentru impactul asupra comunității.

Vizat în mai multe procese

Controversele nu se opresc aici. Un juriu federal analizează în prezent dacă mesajele unui bărbat din Chicago, care ar fi oferit o recompensă de 10.000 de dolari pentru uciderea lui Bovino, constituie o amenințare reală sau simple zvonuri de cartier.

În paralel, numele lui Bovino apare în mai multe procese privind profilarea rasială, în urma unor raiduri din California și Los Angeles. Reclamanții susțin că agenți mascați, înarmați, nu pot opri oameni la întâmplare doar pe baza culorii pielii, a accentului sau a tipului de muncă prestat. Bovino respinge acuzațiile.

Cel mai recent episod care l-a readus în atenția publicului a fost o fotografie realizată la Minneapolis, în care apare purtând un palton în timpul unei patrule. Imaginea a circulat intens pe rețelele sociale, unde unii utilizatori au comparat ținuta cu uniformele ofițerilor naziști — o asociere pe care susținătorii săi o resping, dar care spune multe despre polarizarea pe care o generează.

Paltonul respectiv este parte a uniformei standard a grănicerilor americani de aproape 100 de ani și a fost cumpărat de Bovino când era la începutul carierei, dar asta nu i-a oprit pe criticii lui să facă paralela istorică. De asemenea, paltoanele lungi sunt folosite de armate de pe tot globul, indiferent de orientarea politică a statelor, fie ele fasciste, comuniste sau democratice.

Pentru Gregory Bovino, metodele dure sunt „născute din necesitate” și „perfect ancorate în lege”. „Tot ce facem este legal, etic și moral”, a declarat el. Rămâne însă întrebarea dacă această viziune mai lasă loc pentru încrederea dintre stat și comunitățile pe care pretinde că le protejează, notează The Telegraph.