În căutarea vieții pe Venus – Prima misiune interplanetară comercială

În septembrie 2020, o echipă de cercetători de la MIT anunțau că au descoperit fosfină în norii planetei Venus, un compus chimic a cărui prezență în concentrațiile detectate sugera prezența unor forme de viață în atmosfera planetei vecine.

Rezultatele au devenit controversate, așa cum era de așteptat, însă Peter Beck speră că Rocket Lab, compania pe care o conduce, să clarifice acest aspect: el a anunțat în această săptămână prima misiune comercială spre Venus (dezvoltată și finanțată integral din resurse private).

Cine este Peter Beck? Un antreprenor din Noua Zeelandă care a observat că tot mai multă lume dorește să lanseze sateliți de mici dimensiuni, așa că a creat o companie, Rocket Lab, care a dezvoltat o rachetă denumită Electron, special concepută pentru astfel de încărcături ușoare.

Ideea era să ofere servicii ieftine și rapide, adică cel care dorește să lanseze un cubesat să nu fie nevoit să aștepte peste un an de zile de la comandă și până la momentul lansării. Este discutabil dacă ideea lui are succes, însă Electron este una dintre rachetele de mici dimensiuni care până zboară destul de bine (doar 3 eșecuri din 29 de lansări): nu urcă pe orbită decât 300 de kilograme (Falcon 9 poate urca peste 22 de tone) dar o face pentru „doar” 7-8 milioane de dolari (Falcon 9 costă undeva pe la 50 de milioane de dolari) și odată ce va începe să recupereze prima treaptă a rachetei, Rocket Lab speră să poată reduce și mai mult costurile (lucrează intens la asta).

Dar să nu divagăm prea mult, ce treabă are racheta Electron (propulsată de motoare Rutherford, am uitat să menționez acest detaliu subtil, unul din motivele pentru care mie îmi place compania asta neozeelandeză) cu explorarea planetei Venus? Ei bine, Peter Beck s-a prins rapid că nu poate face prea mult profit lansând sateliți de mici dimensiuni (chiar dacă are semnate niște contracte cu celebra agenție de spionaj americană National Reconaissance Office), așa că a extins portofoliul companiei sale și în alte direcții.

De pildă, a început să producă și trepte superioare ceva mai sofisticate. Treptele astea superioare sunt niște motoare de rachetă, cu rezervor cu tot, atașate de satelitul pe care urmează să-l lansezi în spațiu și îi oferă acea inserție orbitală, adică îi dă un brânci pe orbita sau pe traiectoria corectă, înainte ca satelitul să-și vadă de treaba lui (termenul folosit în engleză este literalmente kick-stage).

Rocket Lab a numit această treaptă superioară Photon (propulsată de motoare Curie, că tot veni vorba) și ea este destul de versatilă, adică poate fi folosită în tot felul de misiuni. De pildă, NASA a folosit o rachetă Electron, dotată cu o astfel de treaptă superioară Photon pentru a trimite sonda CAPSTONE spre Lună (lansarea a avut loc în 28 iunie). Sonda s-a împiedicat puțin în drumul său spre Lună, pentru că imediat după desprinderea de Photon, a refuzat să mai trimită telemetrie sau să mai comunice cu Pământul, dar și-a revenit după câteva ore.

Oricum, mica problemă, deja rezolvată, a fost a sondei, nu a rachetei sau a treptei superioare Photon, așa că Peter Beck a răsuflat ușurat. Și pentru că i-au pus intenționat mai mult combustibil decât era necesar, Photon a mai dat un ocol Pământului după ce și-a terminat treaba pentru NASA și Rocket Lab efectiv s-a mai jucat cu această treaptă, testându-i limitele.

Peter Beck este un personaj interesant. Dacă nu mă credeți, căutați pe YouTube să vedeți cum s-a filmat în timp ce-și mânca șapca, pentru că a pierdut un pariu cu el însuși. Una din ideile lui trăsnite este să monteze niște instrumente științifice relativ simple pe treapta asta Photon și să o trimită spre Venus.

Probabil în mai, anul viitor. Adică ea va ajunge pe orbita Pământului, folosind o rachetă Electron, de unde motorul Curie va împinge treapta Photon până ea va scăpa de pe orbita Pământului și se va îndrepta spre atmosfera lui Venus, unde ar urma să ajungă în ianuarie 2025. Nu va supraviețui mai mult de 5 minute, dar va fi suficient pentru a ajunge la aproximativ 50-60 km altitudine, colectând și transmițând date în timp real din iadul venusian.

Va fi o misiune simplă, cu costuri reduse, dar suportate în întregime de o entitate privată, o premieră pentru explorarea interplanetară. Să fie acesta începutul unui nou trend, cu sonde mici, ieftine, lansate în câteva luni folosind rachete de calibru ușor, spre diverse alte corpuri cerești?

NASA și ESA pregătesc fiecare misiuni complexe și costisitoare spre Venus (planetă care pare să fi fost uitată în ultimele decenii, când toată atenția și fondurile s-au îndreptat spre Marte): VERITAS (Venus Emissivity, Radio Science, InSAR, Topography, and Spectroscopy) și DAVINCI+ (Deep Atmosphere Venus Investigation of Noble gases, Chemistry, and Imaging) sunt misiunile americane, care urmează să fie lansate în 2027, respectiv 2029 iar EnVision este o sondă orbitală europeană, care va fi lansată nu mai devreme de 2031.

Desigur, ele vor avea mai multe instrumente științifice la bord, mult mai sofisticate, dar cum ar fi ca o misiune low-cost a unui antreprenor neozeelandez să fie cea care confirmă prima existența vieții pe altă planetă decât Pământul?