Intrarea Maicii Domnului în Biserică – sărbătoare mare pentru credincioși. Ziua în care vom afla cum va fi iarna

Intrarea Maicii Domnului în Biserică. TRADITII SI OBICEIURI DE 21 NOIEMBRIE, ZIUA INTRARII IN BISERICA A MAICII DOMNULUI.

Intrarea în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului s-a întâmplat într-o zi de 21 noiembrie, pe când Maria avea doar 3 ani, iar părinţii împlineau făgăduinţa că, atunci când vor fi părinţi, vor închina copilul lui Dumnezeu. Intrarea Maicii Domnului în Biserică: Tradiţii pentru spor şi sănătate

În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, este considerată a fi o zi magică.  În această zi se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută”.  În tradiţia populară, în ziua se Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.

Se spune că aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna.

Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este asociată cu metafora Luminii. De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca  lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu  să ardă toată noaptea.

Astăzi este sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, numită în popor şi Vovidenia sau Ovidenia, care înseamnă „ceea ce se face văzută”. Sinaxarul din Minei spune: „Intrarea în Biserica legii a Doamnei de Dumnezeu Născătoarei a pricinuit ortodocşilor creştini praznic minunat şi a toată lumea, fiindcă s-a făcut aceasta într-un chip minunat şi este înaintemergătoare a marii şi înfricoşătoarei taine a Întrupării Cuvântului lui Dumnezeu”.

Intrarea în Biserică sau mai bine zis în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului este un eveniment prăznuit în Biserica Ortodoxă despre care nu se face pomenire în Sfânta Scriptură, însă în Sfânta Tradiţie există foarte multe referinţe la ea. 

Praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului este numit şi Aducerea Maicii Domnului la Templu. 

Conform tradiţiei, Fecioara Maria a fost dusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la templul evreiesc din Ierusalim pe când era copilă, la vârsta de 3 ani, unde a trăit şi a slujit ca fecioară în templu până la logodna ei cu Sfântul Iosif. Această sărbătoare a luat naştere în secolul al VI-lea. Astfel, la 20 noiembrie 543, împăratul Iustinian a zidit la Ierusalim, lângă ruinele templului, o biserică închinată Sfintei Fecioare Maria. 

Conform obiceiului, a doua zi după sfinţire, adică la 21 noiembrie, a început să fie serbat hramul (patronul) bisericii, adică însăşi Sfânta Fecioară Maria, serbarea fiind consacrată aducerii ei la templu.