Ionel Arsene, condamnat definitiv la 6 ani și 8 luni de ÎNCHISOARE cu executare – Baronul PSD ar fi fugit din țară

Decizia instanței: Solutia pe scurt: Respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de inculpatul Arsene Ionel. Admite apelurile formulate de DNA Serviciul Teritorial Bacău şi inculpatul Arsene Ionel împotriva sentinţei penale nr. 96/D/06.04.2022 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul penal nr. 431/103/2018, pe care o desfiinţează cu privire la soluţia de condamnare a inculpatului pentru infracţiunea de trafic de influenţă, faptă săvârşită în anul 2013, la omisiunea aplicării pedepsei complementare pe lângă pedepsele principale, la cuantumul pedepsei principale rezultante aplicate inculpatului, la conţinutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului şi la cuantumul sumei confiscate de la inculpat. Rejudecând cauza în aceste limite: În baza art. 396 alineat 1 ?i 6 raportat la art. 16 alineat 1 lit. f Cod de procedură penală, art. 154 alineat 1 lit. c Cod penal, art. 5 Cod penal, cu referire la art. 155 alineat 1 Cod penal interpretat prin Deciziile nr. 297/2018 ?i nr. 358/2022 ale Cur?ii Constitu?ionale a României, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Arsene Ionel sub aspectul săvâr?irii infrac?iunii de trafic de influenţă, faptă săvârşită în anul 2013, prevăzută de articolul 291 alineat 1 Cod penal, raportat la art. 6 şi art. 7 litera a din Legea nr. 78/2000, ca efect al interven?iei prescrip?iei răspunderii penale. Menţine pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa apelată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, faptă săvârşită în luna iunie 2015, prevăzută de art. 291 alin.1 Cod penal, raportat la art. 6 şi art. 7 litera a din Legea nr. 78/2000. În baza art. 67 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, sau de a exercita atribu?ii de conducere în cadrul vreunui partid, forma?iune sau alian?ă politică din România, pe o perioadă de 5 ani. În baza art. 65 alineat 1 interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, sau de a exercita atribu?ii de conducere în cadrul vreunui partid, forma?iune sau alian?ă politică din România. Menţine pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa apelată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, faptă săvârşită în iulie 2015, prevăzută de art. art. 291 alineat 1 Cod penal, raportat la art. 6 şi art. 7 litera a din Legea nr. 78/2000. În baza art. 67 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, sau de a exercita atribu?ii de conducere în cadrul vreunui partid, forma?iune sau alian?ă politică din România, pe o perioadă de 5 ani. În baza art. 65 alineat 1 interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, sau de a exercita atribu?ii de conducere în cadrul vreunui partid, forma?iune sau alian?ă politică din România. În temeiul art. 38 Cod penal şi art. 39 alineat 1 litera b Cod penal contopeşte cele 2 pedepse principale de mai sus, aplică inculpatului Arsene Ionel pedeapsa principală cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 1 an şi 8 luni închisoare, rezultând pedeapsa principală de 6 ani şi 8 luni închisoare pe care o va executa inculpatul. În temeiul art. 45 alineat 3 şi 5 Cod penal contopeşte pedepsele complementare şi accesorii stabilite în sarcina inculpatului şi aplică, pe lângă pedeapsa principală rezultantă, de 6 ani şi 8 luni închisoare, pedeapsa complementară cea mai grea, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, sau de a exercita atribu?ii de conducere în cadrul vreunui partid, forma?iune sau alian?ă politică din România, pe o perioadă de 5 ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alineat 1 literele a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat ?i dreptul de a ocupa o func?ie de conducere, sau de a exercita atribu?ii de conducere în cadrul vreunui partid, forma?iune sau alian?ă politică din România. În baza art. 112 litera a Codul penal şi art. 291 alineat 2 Cod penal dispune confiscarea de la inculpatul Arsene Ionel a sumelor de 80.000 Euro şi 80.000 lei. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate. În baza art. 275 alineat 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în data de 10.03.2023 prin punerea hotărârii la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei. Document: Hotarâre  190/2023  10.03.2023

Pe 8 aprilie 2022, Ionel Arsene a fost condamnat la 8 ani şi 4 luni de detenţie efectivă pentru corupţie de către Tribunalul Bacău. A formulat apel care s-a judecat la Curtea de Apel din Braşov, după cum a decis Înalta Curte care i-a admis lui Arsene cererea de strămutare a dosarului de la Curtea de Apel Bacău.

Arsene și-a folosit influența, pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate, pentru „a se constata nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcție de conducere în administrația locală”, potrivit DNA.

Banii remiși de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului București urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari.

Arsene a fost denunțat de Gheorghe Ștefan, zis „Pinalti”, cu care și-a dat mâna pentru a scăpa de Culiță Tărâță, președintele Consiliului Județean de la acea vreme.

În acest scop Ștefan i-a dat 100.000 de euro lui Arsene, banii trebuind să ajungă, prin interpuși, la șeful ANI, pentru a-l declara pe Culiță Tărâță incompatibil și în conflict de interese.

Acest lucru nu s-a întâmplat, însă, iar în 2014, când Gheorghe Ștefan i-a cerut explicații, Ionel Arsene a spus că „decapitarea” lui Culiță Tărâță nu s-a produs.