Județul Buzău, în paragină după Revoluție! Privatizări eșuate, falimentări și insolvențe

Județul Buzău se află în paragină după Revoluție! Cea mai mare fabrică de confecții din județul Buzău a fost rasă de pe fața pământului. Aproape 2.000 de angajați ai fabricii Confecția Râmnicu Sărat, majoritatea femei, au rămas fără serviciu.

Înainte de revoluție, fabrica de confecții din Râmnicu Sărat asigura comenzile pentru Ministerul Apărării, cel de Interne, dar și pentru export.

Pentru că cererile Armatei erau uriașe în anii 90, sindicaliștii fabricii au organizat un protest în 1995 și au cerut o schimbare de strategie. Industria de confecții a mai rezistat aproape 10 ani cu două încercări de privatizări eșuate. Din 2004, doi oameni de afaceri din Vrancea, Sorina Plăcintă, fost senator și ministru al tineretului și sportului, alături de soțul ei, Ștefan Sabota, au reușit cu firma lor Sorste SA Focșani să cumpere cu 1,9 milioane de euro fabrica de la statul român.

În următorii ani șefa companiei de confecții, Sorina Plăcintă, a redus drastic din personal și a desființat numeroase posturi, iar la sfârșitul lui 2007, Confecții Râmnicu Sărat a fuzionat cu firma celor doi soți din Vrancea. Doi ani mai târziu, patronii din Focșani au renunțat la construcțiile vechii fabrici pentru a construi un lanț de supermarketuri.

O altă industrie importantă a județului Buzău a fost Foresta Nehoiu, fabrica de cherestea cu 3.000 de angajați pe care controversatul om de afaceri Omar Hayssam a pus-o pe butuci.

La începutul anilor 90, peste 3.000 de oameni lucrau la cheresteaua din Valea Buzăului. Omul de afaceri sirian a devenit patronul fabricii la începutul anilor 2000, iar din uriașa întreprindere au mai rămas câteva societăți mici cu foarte puțini angajați.

În 2004, OMAR Hayssam a ajuns în vizorul legii pentru fraude economice de la fabrica de cherestea. Pe scurt, grupul infracțional coordonat de sirian prelua pe bani puțini activele firmei din Nehoiu, în timp ce datoriile fabricii către stat creșteau. Mii de familii din Nehoiu au rămas fără surse de venit.

În 2010, Omar Hayssam a fost condamnat la 3 ani de închisoare în dosarul Foresta Nehoiu pentru fraudă și constituire de grup criminal organizat.

În urma privatizărilor tot mai suspecte, multe dintre marile întreprinderi și-au redus cu mult activitatea și personalul. Dacă la mijlocul anilor 80, Buzăul era principalul producător de aparate de cale ferată, la zece ani de la revoluție, potrivit statisticilor, industria a rămas doar cu jumătate din personal.

Compania AROMET, succesoarea uzinei de stat Metalurgica a fost preluată de actualul primar al Buzăului, Constantin Toma, în 1999. Cât timp a fost senator, social-democratul a înființat și alte societăți și a pornit o colaborare cu o firmă turcească. Criza economică ce a început în 2007 a început să lovească și în grupurile industriale din municipiul Buzău. În 2009, profitul companiei era de aproximativ 4,5 milioane de lei, iar din 2012 a marcat pierderi uriașe. Grupul a intrat în insolvență în 2013.

Constantin Toma a declarat în exclusivitate pentru Realitatea PLUS că Aromet a intrat în insolvență din cauza creditelor luate în perioada crizei din 2009-2012, unde a trebuit să plătească dobânzi de 35 la sută. Mai mult, acesta acuză că firmele românești au fost sabotate după revoluție din diferite motive.

Stațiunea Sărata Monteoru, județul Buzău

O altă ruină care pune praful pe ținutul Buzăului este Stațiunea Sărata Monteoru. Până nu de mult, o perlă a județului pentru apele cu proprietăți curative a devenit încet-încet o localitate în paragină.

În această zonă, petrolul zace la mică adâncime în subteran alături de alte resurse importante cum ar fi bromul, iodul sau sarea.

Perioada de glorie a stațiunii a fost imediat după Primul Război Mondial, când au început și lucrările în mine. În 1923 se extrăgea petrol prin puțuri, iar din anii ’30 s-au forat sonde. După cutremurul din 1940, stațiunea a fost devastată, iar construcțiile erau în pragul prăbușirii. Abia din anii 70, comuniștii au construit un ștrand, o bază de tratament și două hoteluri. Acestea au fost preluate după revoluție de un om de afaceri grec, care ar fi avut legături cu familia lui Nicolae Văcăroiu. Astăzi, mina este administrată de OMV Petrom.