Kievul cere disperat ajutorul Rusiei – Ce ar putea să se întâmple cu regiunile separatiste din estul Ucrainei

Consiliul de Securitate avea programată deja o reuniune joi pe tema crizei ucrainene şi a acordurilor de la Minsk convenite în 2015, menite să pună capăt războiului separatist. Reuniunea are loc pe fondul unor tensiuni mari, după ce Rusia a dislocat peste 100.000 de militari lângă graniţele Ucrainei, negând în acelaşi timp că planifică un atac.

Într-o scrisoare adresată membrilor Consiliului de Securitate, ambasadorul Ucrainei la ONU Serghii Kisliţia scrie că solicitarea de marţi a parlamentului rus „a agravat şi mai mult ameninţările la adresa atât a integrităţii teritoriale a Ucrainei, cât şi a arhitecturii globale de securitate ca urmare a consolidării militare în curs de către Federaţia Rusă în vecinătatea graniţelor Ucrainei”.

Separatiştii susţinuţi de ruşi din Doneţk şi Lugansk, în regiunea Donbas, s-au desprins de sub controlul guvernului ucrainean în 2014 şi şi-au autoproclamat independenţa, declanşând un conflict cu armata ucraineană.

Camera inferioară a parlamentului rus a votat marţi pentru a cere preşedintelui Vladimir Putin să recunoască independenţa celor două auto-proclamate republici Doneţk şi Lugansk. Preşedintele Putin nu s-a exprimat în legătură cu răspunsul pe care intenţionează să îl dea.

Ambasadorul Kisliţia a spus că decizia subminează acordurile de la Minsk şi a cerut Consiliului de Securitate al ONU să discute acest subiect în cadrul reuniunii de joi de la New York.

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de zeci de ori pentru a discuta despre criza din Ucraina după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014. Nu poate adopta însă nicio măsură, deoarece Rusia are drept de veto.