Klaus Iohannis cere reexaminarea legii energiei care modifică regimul prosumatorului – Problemele semnalate de președinte

Se atrage atenţia şi că, potrivit art. 5 din Regulamentul (UE) 2019/943, „toţi participanţii la piaţă sunt responsabili pentru dezechilibrele pe care le cauzează în sistem”. Conform reglementărilor europene, derogări sunt permise în cazul instalaţiilor de producere a energiei electrice care utilizează surse regenerabile de energie, cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 400 kW.

Pe de altă parte, legea supusă reexaminării prevede că responsabilitatea în materie de echilibrare nu se aplică prosumatorilor cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 900 kW. „Noua limită reglementată reprezintă mai mult decât dublul limitei admise prin regulamentul european, iar prin raportare la dispoziţiile art. 5 alin. (4) din Regulament, începând cu 1 ianuarie 2026, limita care prevedea posibilitatea statelor de a institui o astfel de exceptare este şi mai redusă, la 200 kW.

Efectul acestei exceptări de la responsabilitatea pentru dezechilibrele cauzate în sistem şi transferul responsabilităţii strict asupra furnizorului, în condiţiile reglementate de ANRE, implică costuri suplimentare, suportate de consumatorul final”, se arată în cererea de reexaminare. De asemenea, la art I din legea supusă reexaminării este introdusă definiţia compensării cantitative şi este reglementată o nouă limită a puterii instalate pentru care furnizorii de energie electrică vor fi obligaţi să realizeze o compensare cantitativă, respectiv 400 de kW. Administraţia Prezidenţială atrage atenţia asupra faptului că, potrivit normelor tranzitorii, efectul noilor condiţii aplicabile privind compensarea cantitativă se va extinde inclusiv asupra contractelor de vânzare-cumpărare a energiei electrice deja încheiate între furnizori şi prosumatori. „În condiţiile în care părţile şi-au asumat o serie de drepturi şi obligaţii într-un context determinat şi în considerarea capacităţii efective de aplicare a acestui mecanism, noile reguli privind compensarea cantitativă aplicate şi contractelor aflate în curs de derulare ar putea genera o presiune suplimentară asupra uneia dintre părţile contractante, cu consecinţe şi asupra preţurilor finale”, reiese din cererea de reexaminare.

Actul normativ modifică Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, precum şi art. 319 alin. (10) lit. d) din legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. „Legea transmisă la promulgare aduce o serie de modificări regimului juridic aplicabil prosumatorilor prin realizarea distincţiei între prosumatorul persoană juridică şi prosumatorul persoană fizică. Modificările aduse vizează şi o serie de norme care reglementează activitatea acestora, precum creşterea limitei de putere instalată pentru care se poate solicita compensare cantitativă la 400 kW, introducerea, în definiţia prosumatorului, a posibilităţii de a stoca energia, de a vinde direct energia unui alt consumator racordat direct la instalaţia de producţie şi de a se compensa energia produsă în exces cu cea consumată la alt loc de consum, dacă este la acelaşi furnizor şi la acelaşi operator de distribuţie.

Totodată, actul normativ dispune creşterea la 900 kW a limitei puterii instalate a centralei prosumatorului până la care acesta nu plăteşte dezechilibrele cauzate în reţea”, arată un comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială.

În cererea de reexaminare se atrage atenţia asupra faptului că trebuie corelate art. 3 pct. 92 şi art. 10 din Legea 123/2012, prin indicarea expresă a pragului de putere până la care acţionează noţiunea de prosumator.