Klaus Iohannis: Regimurile totalitare au înăbuşit orice încercare de inovaţie şi dezvoltare, lăsând în urmă doar stagnare socială şi economică, precum şi condiţii de trai dificile pentru cetăţeni

„Gândurile noastre se îndreaptă astăzi către victimele regimurilor totalitare din România şi din întreaga Europă. Îi onorăm pe cei care au avut curajul de a se împotrivi ororilor, riscându-şi viaţa pentru aspiraţiile lor de libertate, pace şi securitate. Comemorăm 84 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, act care punea bazele unei alianţe toxice între cele mai necruţătoare două regimuri ale timpului, cel nazist şi cel sovietic, şi care crea circumstanţele declanşării celui De-al Doilea Război Mondial, marcând astfel destinul Europei Centrale şi de Est pentru următoarele decenii. Regimurile totalitare au transfigurat Europa Răsăriteană şi Centrală, creând un tablou sumbru, caracterizat de teroare, foamete, ucideri în masă, deportări, corupţie generalizată, abuzuri de putere, intimidări şi nedreptăţi. Aceste ideologii meschine au dat naştere unor societăţi dezumanizate, în care vieţile oamenilor nu aveau însemnătate, iar drepturile şi libertăţile erau complet ignorate”, a afirmat Klaus Iohannis, potrivit comunicatului de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Şeful statului a mai spus că „instaurarea totalitarismelor a dus la răspândirea manipulării, propagandei şi a dezinformării în această parte a continentului nostru, promovând doar iluzii ale bunăstării şi prosperităţii”.

„În acelaşi timp, milioane de oameni erau condamnaţi să trăiască sub stigmatul terorii şi neîncrederii, cenzura şi constrângerile afectându-le existenţa sub toate aspectele sale. Regimurile totalitare au înăbuşit orice încercare de inovaţie şi dezvoltare, lăsând în urmă doar stagnare socială şi economică, precum şi condiţii de trai dificile pentru cetăţeni”, mai precizează Klaus Iohannis.

El a adăugat că tot miercuri rememorăm marele act înfăptuit de Regele Mihai I la 23 august 1944.

„Analizând situaţia de pe front, care prevestea rezultate dezastruoase pentru România, tânărul Rege, impulsionat de dorinţa de a-şi proteja poporul, a acţionat hotărât şi, alături de curajoasa Armată Română, a rupt legăturile şi s-a întors împotriva dictatorului Hitler şi a Germaniei naziste. Înaltul gest al Regelui Mihai I, care a condus la încheierea mai rapidă a războiului şi la salvarea a sute de mii de vieţi omeneşti, rămâne pentru naţiunea noastră un simbol al loialităţii faţă de ţară. Trivializarea, minimizarea sau chiar negarea crimelor comise de către autorităţile acestor regimuri, precum şi încercările revoltătoare de rescriere a istoriei sunt extrem de nocive şi pot avea urmări catastrofale. Instituţiile statului, dar şi cetăţenii, trebuie să fie mereu conştienţi că viitorul democratic şi european al societăţii noastre trebuie apărat constant”, a completat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a mai explicat că „dramele victimelor fascismului şi ale comunismului, precum şi suferinţele inimaginabile prin care au trecut milioane de oameni reprezintă un avertisment continuu că, dacă nu promovăm compasiunea şi toleranţa ca valori sociale fundamentale, atunci vom risca să repetăm greşelile crunte ale trecutului”.

„Rezistenţa şi lupta neînfricată, care în cele mai negre momente păreau fără şanse, trebuie să fie un reper pentru tinerele generaţii, ca o dovadă a faptului că sancţionarea opresiunilor şi contestarea unor acţiuni vădit intolerabile conduc, în cele din urmă, la recâştigarea libertăţii şi la reinstaurarea democraţiei. Din nefericire, Europa este astăzi, din nou, martoră a creşterii curentelor extremiste. Istoria noastră zbuciumată şi tragică ne-a demonstrat, inclusiv prin exemplul recent al degenerării puterii de la Kremlin, că totalitarismele încep prin deficite de democraţie, prin pervertirea libertăţii şi prin manipularea electoratului, pentru a ajunge, inevitabil, la violenţă şi a sfârşi în crimă generalizată şi război.”, mai afirmă Iohannis.

Preşedintele României a mai precizat că demicraţia trebuie apărată şi consolidată, prin educaţie, zilnic.

„Democraţia trebuie apărată prin acţiunile noastre şi consolidată prin educaţie, zi de zi, pentru că doar trăind în democraţie putem avea garanţia că viaţa, demnitatea, drepturile şi libertăţile sunt consacrate ca principii fundamentale, pe care statul este pe deplin angajat să le protejeze. Mesajul pe care ni-l transmit victimele totalitarismelor şi toate gesturile curajoase făcute la 23 August 1944, ca şi în Decembrie 1989, este acela că umanitatea are resursele şi capacitatea de a se opune şi de a înfrânge forţele care promovează violenţa şi intoleranţa, iar democraţia şi libertatea vor triumfa din nou!”, a concluzionat preşedintele Iohannis.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declaraţie din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului şi Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului.