Legile Puterii | Adrian Câciu: Economia a fost un dezastru în trimestrul 4. Efectele putea fi și mai rele de atât

„Efectele economice vin peste noi zi de zi. Pachetul social care s-a dat. Nu discut de alte măsuri, pe surse. Decidem în Guvern care sunt măsurile care vor fi alese. 

Măsurile ce se vor lua vor fi măsuri țintite. Nu trebuie venit cu măsuri care să nu aibă efect. Avem la dispoziție 14 miliarde euro aproape necheltuite. Mare parte din aceste măsuri urmează să fie susținute din fonduri UE. Nu văd acest pachet ca fiind ultimul din acest an. E un pachet de măsuri de primă instanță. Să se poată interveni și mai târziu în fucntie și de evoluție, și de modul în care Comisia Europeană va înțelege să sprijine țările. 

Cadrul temporar nou de ajutoare de stat, flexibilitatea pe fonduri UE avută deja la dispoziție, care să permită restructurarea mecanismelor folosite deja în pandemie, dar la care nu au fost cheltuiți toți banii. CE s-a mișcat foarte repede și asta s-a văzut”, a afirmat Câciu.

Ministrul a nominalizat și două reușite pe care le-a înregistrat de la preluarea portofoliului de titular la Finanțe, respectiv relația foarte bună cu Bnaca Monetară și cu Comisia Europeană. „Toate ecofin-urile sunt ținute de ministru”, a spus Câciu, adăugând că speră ca acest plan de măsuri să fie pus în dezbatere publică și apoi aprobat cât mai repede cu putință.

„Îl văd că pe un plan de primă etapă pentru că economia va evolua. Dacă nu iei măsuri la timp, pățim ce s-a întâmplat la finalul anului trecut”, a arătat el.

Întrebat ce sumă estimează că va cheltui pentru plata dobânzii, ministrul a răspuns că este prevăzută în startegia fiscală suma de 22 de miliarde lei ca sumă nominală.

ALTE DECLARAȚII ALE MINISTRULUI

– Dobânzile țin de raitingul de țară și de inflație. Dacă raitingul e neschimbat, atunci componenta care influențează este inflația. Dobânzile sunt real negative, respectiv mai mici decât inflația. Dacă dobânzile sunt mai mari decât inflația, vine o criză.

– Despre stabilitatea economică a României – există, cu condiția să nu ne oprim din intervenția pozitivă asupra economiei. Dincolo de sumele date sau lăsate economiei, vine încă o schemă de ajutoare de stat.

– Deficitul bugetar, în contextul în care ne mai liniștim, să îl ducem unde ne-am propus. Cât privește datoria publică, e important să înțelegem că nu suntem doar o societate de consum.

– România își va reveni în acest an pe 2 componete, care îi vor da creștere – construcțiile și agricultură. Acolo trebuie introduși bani rapid. 

– Măsuri de ajustare pe contracte pentru lucrările în derulare astfel încât să fie încheiate. De multe ori România și-a propus investiții doar pe hârtie. Blocaje – prețurile, legislația – aceste lucruri trebuie făcute.

– Pensionari: vor fi măsuri în acest an pentru ei, nu aș putea să spun la ce moment. A venit peste noi acest conflict cu costuri foarte mari și trebuie să stabilizăm acest lucru. Să trecem peste această perioada. Să vedem ce spațiu fiscal reușim să realizăm. Paradoxal, în România este încă criză de forță de muncă. Avem și forță de muncă activă, pe de o parte, și necalificată. Soluția ar fi acele vouchere de calificare pentru companii, fiecare antreprenor să își pregătească cel mai bine salariatul.

– Lege offshore – să fie aprobată destul de curând, cu toate modificările propuse. 

– Reușim în acest an să repornim motoarele economiei, să ne facem bine prin noi înșine? – Cred că vom reuși să depășim anumite chestiuni. Timpul vine și le rezolvă. Așa cum obișnuiam să spun încă dinainte de a fi ministru, și lucrurile care apar rele au părțile lor bune.