Leguma cu care a dat lovitura un fermier român, după ce a renunțat la ardei și castraveți. „Am pus în toate solariile”

Micii fermieri încep să schimbe felul în care fac agricultură. Au înțeles că mai multe tipuri de legume cultivate în cantități mici pot fi vândute doar în piețe.

Astfel, ca să ajungă pe rafturile supermarketurilor și la contracte bune, au început să se limiteze la o legumă sau două din care să livreze mult. În plus, se asociază și în cooperative, tot pentru că au acces mai ușor la marile lanțuri comerciale.

Un fermier din județul Dolj obișnuia să cultive ardei, castraveți și roșii. Producția din fiecare legumă nu era suficientă ca să poată asigura cererea unui supermarket. Astfel că a renunțat la două dintre ele.

Alin Badea, legumicultor: „Aveam 2.100 de metri împărțite în trei solare. Am cultivat roșiile să putem în sfârșit să intrăm și noi într-un supermarket. Prețul anul acesta a fost mai ridicat ca în ceilalți ani. De asta am și pus toate solariile cu tomate.”

Legumicultorul estimează că va avea un profit cu 20% mai mare față de ceilalți ani, grație recoltei bogate și a prețului mai mare.

În trecut, Gelu Borlovan își vindea legumele în piață. De trei ani s-a asociat cu alți producători și conduce o cooperativă agricolă. Iar clienții sunt numai supermarketuri. Și el a renunțat la două dintre legumele pe care le cultiva, ca să îndeplinească cererile magazinelor.

Gelu, fermier: „Ne-am adaptat condițiilor pentru că pe piața liberă sunt foarte puține vânzări.”

Ce se întâmplă într-o cooperativă 

Într-o cooperativă, fiecare fermier cultivă doar legumele pe care trebuie să le livreze.

Răzvan Beraru, fermier: „Organizarea o facem în funcție de cererea de anul trecut în așa fel să avem mai mult decât anul trecut dacă a fost cerere pe supermarket ne putem valorifica produsele mult mai repede.”

Gabriel Pîslaru, purtător de cuvânt al unui lanț de supermarketuri: „Magazinele cunosc preferințele clienților. Le pot furniza producătorilor detaliile necesare astfel încât ei să producă ce își doresc cumpărtorii și în felul acesta să evite dublările inutile.”

Radu Șumalăn, profesor Universitatea de Științele Vieții Timișoara: „Formele asociative au fost create cu scopul a mări puterea de vânzare a producătorilor. Uniformizarea presupune că am o recoltă într-o cantitate mare, într-un anumit interval de timp scontat, iar după aceea evident că vânzarea acestui produs se face mult mai ușor și la prețuri oarecum negociabile.”

Anul trecut, în România funcționau peste 2.200 de cooperative agricole, dublu față de 2018.