Liderii UE au decis că Europa trebuie să meargă pe cont propriu. Nu mai există cale de întoarcere

Reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Uniunii Europene de joi, 22 ianuarie, de la Bruxelles s-a transformat într-un semnal de alarmă pentru o ordine mondială veche de decenii, care începe să se destrame. „Nu mai există cale de întoarcere“. Acesta a fost mesajul transmis de liderii europeni, scrie politico.

Deși summitul de urgență — convocat după amenințările președintelui american Donald Trump privind preluarea Groenlandei — s-a dovedit mai puțin dramatic decât se anticipase, după ce liderul de la Casa Albă a făcut un pas înapoi, concluzia tăcută a fost cu atât mai puternică: Europa a trecut un prag istoric. Ordinea postbelică, așa cum a funcționat din 1945 încoace, nu mai poate fi considerată garantată.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz — cei mai influenți lideri ai Uniunii Europene, care în ultimele luni nu au fost mereu pe aceeași lungime de undă — au avertizat la unison că actuala criză transatlantică a aruncat blocul comunitar într-o realitate dură, în care dependența de Statele Unite nu mai este o opțiune sigură.

„Știm că trebuie să acționăm ca o Europă independentă”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul reuniunii de cinci ore.

Spre deosebire de alte summituri recente, nu au existat dispute publice, declarații belicoase sau decizii concrete. Însă, potrivit a patru diplomați europeni și unui oficial familiarizat cu discuțiile, întâlnirea a consfințit în mod tacit ideea unei rupturi decisive între vechea ordine occidentală și ceea ce urmează.

Schimbarea de mentalitate nu este una bruscă. Ea s-a conturat treptat încă din primul mandat al lui Donald Trump, început în 2017. Totuși, amenințările fără precedent la adresa Groenlandei au acționat ca un șoc, forțând liderii europeni să ia în calcul măsuri care, până nu demult, păreau de neconceput.

Toți oficialii citați de Politico au vorbit sub protecția anonimatului, având în vedere caracterul confidențial al reuniunii.

„Acesta este momentul Rubiconului”

„Acesta este momentul Rubiconului”, a declarat un diplomat dintr-o țară de pe flancul estic al UE. „Este o terapie de șoc. Europa nu mai poate reveni la ce a fost înainte. Liderii spun asta de zile întregi.” Cum va arăta noua etapă rămâne, deocamdată, o discuție pentru viitor.

Totuși, primele indicii au apărut chiar în această săptămână. Reacția inițială a Uniunii la criza Groenlandei — suspendarea unui acord comercial UE–SUA, discuții despre trimiterea de trupe în Groenlanda și amenințări cu represalii comerciale — a oferit o mostră a direcției posibile.

Totul, simultan

Liderii au subliniat, atât în privat, cât și public, că reacția rapidă și unită din această lună nu poate rămâne un episod izolat. Ea trebuie să devină regula.

„Nu poate fi vorba doar despre securitate energetică sau apărare, doar despre economie sau comerț. Trebuie să fie vorba despre toate, în același timp”, a explicat unul dintre diplomați.

Un element esențial al noii ambiții europene este un nivel de unitate care, mult timp, a lipsit Uniunii.

Pentru statele de pe flancul estic, amenințarea constantă a Rusiei a alimentat o credință aproape absolută în NATO și în rolul central al Statelor Unite ca garant al securității. Această dependență strategică a dus adesea la tensiuni cu țări precum Franța, care promovează de ani buni ideea „autonomiei strategice” europene.

Chiar și statele cele mai expuse expansionismului rus par dispuse să se alinieze ideii de independență. Estonia, de exemplu, a anunțat recent că ia în calcul trimiterea de trupe în Groenlanda, în cadrul unei misiuni exploratorii NATO. Deși acest lucru nu s-a concretizat, simpla deschidere a subiectului a fost considerată semnificativă.

„Când Europa nu este divizată, când suntem uniți și hotărâți să ne apărăm interesele, rezultatele apar”, a declarat premierul Danemarcei, Mette Frederiksen. „Cred că am învățat ceva în ultimele zile și săptămâni.”

Și Polonia, unul dintre cei mai fermi susținători ai SUA, a ieșit din zona sa de confort. Premierul Donald Tusk a sugerat că Varșovia ar putea sprijini utilizarea Instrumentului UE Anti-Coerciție — un mecanism puternic de represalii comerciale.

„Am respectat mereu leadershipul american”, a spus Tusk. „Dar ceea ce avem nevoie astăzi este încredere și respect între parteneri, nu dominație și constrângere. Așa ceva nu funcționează.”

Lecția învățată

O schimbare similară de atitudine se conturează și în nordul Europei. Țări tradițional atașate comerțului liber, precum Danemarca, Suedia sau Olanda, au semnalat că sunt dispuse să susțină măsuri de retorsiune împotriva Washingtonului.

„Este o nouă eră. Nu ne vom mai baza pe ei”, a spus un alt diplomat european. „Cel puțin nu în următorii trei ani, cât timp Trump este la Casa Albă. Criza Groenlandei a fost un test. Și am învățat lecția.”

Chiar și Germania, pilon al relației transatlantice timp de decenii, își reevaluează pozițiile. Cancelarul Merz a sugerat că Berlinul ar putea sprijini un răspuns comercial dur la adresa SUA.

Deși aceste semnale ar fi contribuit la retragerea amenințărilor americane, diplomații avertizează că urmează decizii și mai dificile.

„Trebuie să ne asumăm propria agendă”, a concluzionat unul dintre oficiali. „Ucraina, productivitatea, competitivitatea, securitatea, autonomia strategică. Lecția nu este să spunem nu la orice, ci să fim capabili să decidem singuri”.