Lista neagră a celor mai poluate zone din București. Unde a fost înregistrat cel mai mare nivel al noxelor

Zona Calea Victoriei/Cercul Militar a înregistrat cele mai mari valori ale nivelului de dioxid de azot (NO2) din Bucureşti, arată rezultatele unei monitorizări a calităţii aerului din Bucureşti, realizată de Asociaţia 2Celsius, în parteneriat cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi AerLive.ro, cu sprijinul logistic Deutsche Umwelthilfe, o asociaţie neguvernamentală din Germania.

Proiectul de monitorizare a avut loc pe o perioadă de cinci luni (mai – octombrie 2023) în 21 de locaţii din Capitală, cu ajutorul unor analizoare fixe, ale căror indicativi au fost studiaţi în fiecare lună de Passam AG, un laborator din Elveţia.

Conform rezultatelor, şase locaţii au depăşit media anuală legală, de 40 ug/mc, toate acestea fiind situate pe artere importante de circulaţie, în zone pe care oamenii le tranzitează intens zi de zi, respectiv: Colegiul Tehnic Iuliu Maniu, AFI Cotroceni, Calea 13 Septembrie, Grădiniţa 205, Institutul de Pneumologie Marius Nasta şi Universitate.

De asemenea, în 18 puncte s-a trecut de limita care va fi impusă de noua Directivă europeană privind Calitatea Aerului, care intră în vigoare în 2024. Cea mai mare valoare medie înregistrată a fost pe Calea Victoriei/Cercul Militar, de 53,5 micrograme/mc, în timp ce la intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi strada Petre Ispirescu, în sectorul 5, s-a consemnat cea mai mare valoare lunară (62 micrograme/mc).

„Majoritatea depăşirilor concentraţiilor de NO2 au loc pe arterele mari tranzitate intens de maşini, dar şi de pietoni, însă am înregistrat depăşiri şi pe străzile secundare, semn că poluarea cu NO2 este generalizată în oraş. Zonele dintre blocuri, pe străzi lăturalnice înregistrează valori mai mici, dar care tot depăşesc recomandările OMS pentru protejarea sănătăţii umane. E nevoie de intervenţii la nivelul întregului oraş pentru a reduce poluarea provocată de maşini; cea mai bună modalitate este prin instituirea unei zone de emisii reduse la nivelul întregului oraş şi organizarea infrastructurii pentru a o susţine, laolaltă cu creşterea performanţei transportului public, dezvoltarea şi buna coordonare a transportului public cu cel metropolitan, dezvoltarea infrastructurii de transport alternativ şi construirea de facilităţi Park&Ride pentru şoferii care au Bucureştiul ca destinaţie. Aceste acţiuni trebuie completate cu măsuri de stimulare a tranziţiei de la transportul privat la transportul public şi la cel alternativ, dar şi cu măsuri fiscale care să vizeze congestia şi care să descurajeze călătoriile nenecesare cu maşina personală. Banii din taxe vor alimenta măsurile de stimulare. Pe de altă parte, trebuie îmbunătăţită infrastructura de încărcare publică pentru a stimula tranziţia către automobilele electrice”, se arată în concluziile cercetării.

În 2020, Comisia Europeană (CE) a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru poluarea aerului, ce vizează nerespectarea valorilor limită pentru dioxidul de azot în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, dar şi neaplicarea de măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire.

Forul european a solicitat clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentraţiilor de dioxid de azot în Bucureşti şi introducerea unor măsuri concrete de reducere a poluării aerului în Planul Integrat pentru Calitatea Aerului. După ce acesta a fost suspendat în instanţă, nu a fost revizuit până în momentul de faţă.

NO2 este un gaz rezultat din traficul rutier, activităţile industriale şi producerea energiei electrice şi, în cantităţi ridicate, afectează sănătatea umană, provocând în special afecţiuni respiratorii.

Potrivit Legii Nr. 104 din 15 iunie 2011, privind calitatea aerului înconjurător, media-limită anuală acceptată pentru protecţia sănătăţii umane este de 40 ug/mc NO2, în timp de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă o valoare sub 10 ug/mc.