Marile eșecuri și micile victorii pentru PNRR-ul României. Am pierdut deja 8 miliarde de euro și încă nu e sigur viitorul unor proiecte mari de infrastructură și reforme-cheie

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost prezentat inițial ca cea mai mare șansă de modernizare rapidă a României după aderarea la Uniunea Europeană. La momentul aprobării planului, în 2021, România avea acces la aproximativ 29 de miliarde de euro, împărțiți aproape egal între granturi nerambursabile și împrumuturi cu dobândă extrem de mică, de aproximativ 0,2%. Cinci ani mai târziu însă, lucrurile s-au schimbat, ținând cont că o parte din bani au fost deja pierduți din cauza guvernării fostei coaliții, unele reforme structurale sunt încă întârziate, iar implementarea proiectelor majore de infrastructură se află sub presiunea termenului-limită de la finele lunii 2026, când mecanismul european trebuie închis.

În același timp, datele din „tabloul de bord” oficial al PNRR publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arată că, totuși, o parte dintre investiții au început să se miște, iar România a reușit să atragă deja o sumă semnificativă din fondurile disponibile.

Câți bani avea România la dispoziție și câți s-au pierdut

PNRR-ul României a fost aprobat cu o valoare totală de aproximativ 28,5 miliarde de euro, compusă din 13,6 miliarde euro granturi nerambursabile și 14,9 miliarde euro împrumuturi avantajoase.

Inițial însă, estimarea politică și bugetară era apropiată de 29,9 miliarde euro, iar între timp o parte din alocări au fost pierdute de statul român sau au devenit inaccesibile. Potrivit unei investigații recente realizate de jurnalistul Cosmin Savu pentru emisiunea România, te iubesc! de la Pro TV, aproximativ 8 miliarde de euro din fondurile inițiale nu vor mai ajunge în bugetul României, din cauza întârzierilor în implementarea reformelor și a incapacității administrative de a respecta jaloanele asumate. „Inițial erau 29,9 miliarde de euro. Jumătate erau bani nerambursabili, jumătate erau credite, dar cu 0,2% dobândă. Astăzi ne împrumutăm cu 8%. Opt miliarde s-au pierdut. Opt miliarde din acești bani nu o să se mai găsească în bugetul României, pentru că nu am făcut reformele”, explică jurnalistul Cosmin Savu.

În contextul în care mecanismul PNRR funcționează strict pe baza unor jaloane și reforme legislative, dacă acestea nu sunt implementate la timp, Comisia Europeană poate suspenda sau reduce plățile, așa cum s-a întâmplat deja de câteva ori.

Câți bani a primit până acum România și ce bani „au rămas în aer”

Datele oficiale arată că România a reușit să atragă până în prezent puțin peste jumătate din sumele disponibile. Mai precis, conform celor mai recente informații din dashboardul MIPE, 10,72 miliarde euro au fost deja transferați de Comisia Europeană către România, dintre care 6,4 miliarde euro sunt granturi, iar 4,32 miliarde euro sunt împrumuturi. Sumele acestea includ și prefinanțarea inițială primită la începutul programului, plățile pentru cererile 1 și 2, alături de o plată parțială pentru cererea de plată numărul 3, suspendată inițial din cauza neîndeplinirii unor jaloane sensibile, inclusiv reforma pensiilor speciale a magistraților.

În termeni procentuali, România a ajuns la aproximativ 50% din valoarea totală a PNRR, astfel că, potrivit MIPE, zeci de mii de proiecte sunt în prezent contractate în cadrul programului, iar fondurile sunt distribuite în 15 componente majore de reformă și investiții, de la energie și transport la digitalizare, sănătate și educație. Cele mai mari alocări au fost dirijate către transportul sustenabil și infrastructura feroviară (cu toate că încă așteptăm trenurile Coradia Alstom), energie și tranziție verde, digitalizarea administrației și a companiilor, renovarea clădirilor, educația și reforma sistemului fiscal. La nivel regional și local, proiectele sunt răspândite în toate județele țării, în special în domenii precum infrastructura educațională, eficiența energetică și digitalizarea administrației locale, cu o concentrație mai mare în București, orașele mari și zona Ardealului.

Trebuie să amintim, însă, că, dincolo de cifrele agregate, implementarea PNRR a fost ținută adesea pe loc de capacitatea administrativă redusă în ministere și agenții, de deficitul de personal specializat în gestionarea proiectelor complexe, alături de proceduri de achiziții publice foarte lente, dificultăți de coordonare între autoritățile centrale și locale, dar și întârzieri în obținerea avizelor necesare pentru investiții. În plus, numeroase proiecte depind de reforme legislative sensibile, precum reforma pensiilor speciale sau reorganizarea companiilor de stat, care au fost îndelung ținute pe loc de instituții angrenate în corupție la nivel înalt și care încă se opun puternic reformelor care nu doar că vor aduce legislația românească și infrastructura publică într-un loc de normalitate, dar vor mijloci și încasarea unor sume importante rămase restante. Din cauza disputelor politice și a intervențiilor Curții Constituționale asupra legislației adoptate de Parlament, Bruxellesul a suspendat deja 231 de milioane de euro aferente cererii de plată nr. 3. Reforma reprezintă un jalon esențial al planului, iar Comisia Europeană a transmis că plata acestor fonduri depinde de adoptarea unor măsuri legislative conforme cu angajamentele asumate de România.

Un alt punct critic este capacitatea statului de a finaliza până la termenul limită investițiile de infrastructură incluse în plan. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a recunoscut deja că proiecte în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de euro nu pot fi finalizate până în august 2026, ceea ce înseamnă că acestea vor trebui eliminate din plan sau mutate pe alte surse de finanțare europene (aici intră în scenă și o serie de finanțări prin programul european SAFE, prin care va fi finalizată, de pildă, Autostrada Moldovei A7 și unele porțiuni din A8). În zona de risc sunt și reorganizarea companiilor de stat, reforma administrației publice și digitalizarea serviciilor guvernamentale.

Pe 23 februarie, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene declara într-un mesaj pe Facebook: „În primăvara lui 2025 erau cheltuiți aproximativ 4 miliarde de euro din PNRR. Prin eforturile și mobilizarea guvernului actual din ultimele luni am ajuns la 10,15 miliarde de euro. Asta înseamnă că, împreună cu ministerele și autoritățile implicate, am dublat absorbția față de tot ce se făcuse din 2021 până în 2025. E o veste bună și le mulțumesc tuturor celor care au înțeles miza și s-au mobilizat. Provocarea acum este însă și mai mare: în următoarele 6 luni trebuie să mai aducem aproape 11 miliarde de euro în țară, cu proiecte de investiții finalizate, recepționate și reforme îndeplinite la timp, pe baza calendarului agreat cu Comisia Europeană, până la termenul-limită de 31 august 2026.

În primele două luni ale acestui an am lucrat intens cu fiecare din ministerele coordonatoare de reforme și investiții pentru a vedea exact cum stăm pe PNRR, am centralizat totul în funcție de progresul raportat la zi pe sistem de tip semafor – roșu, galben, verde”, a declarat Pîslaru. Potrivit acestuia, în cadrul reuniunii ordinare a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, a fost analizată fiecare măsură aflată la risc de neîndeplinire prin PNRR (roșii) și au fost cerute măsurile de remediere cu instituțiile responsabile de îndeplinirea lor, inclusiv cerându-le un calendar ferm de implementare. „Nu mai e loc de prelungiri, amânări sau renegocieri. Dacă ratăm aceste obiective, vom pierde bani, vom plăti penalități și vom pierde și credibilitatea pe care am recâștigat-o cu greu în fața partenerilor europeni”, a încheiat oficialul guvernului.