Mark Rutte, în „pole position” pentru a fi următorul şef al NATO. Ce ţări mai au reticenţe în privinţa lui

„După runde foarte intense de discuţii între aliaţi, am ajuns acum în punctul în care peste 20 de ţări NATO sunt pregătite să îl susţină pe premierul Rutte ca viitor secretar general”, a declarat un oficial NATO sub acoperirea anonimatului.

Mark Rutte, care îşi face campanie pentru acest post din noiembrie, este singurul nume propus de cele 31 de guverne membre ale alianţei, au precizat oficialii.

Conform regulilor NATO, secretarul general trebuie să fie decis „prin consens”, ceea ce înseamnă că Rutte trebuie să obţină sprijinul tuturor ţărilor rămase.

Oficialul NATO a declarat că discuţiile „nu sunt încheiate”, dar a adăugat: „Există un impuls tot mai mare în spatele candidaturii sale”.

Presiunea este în creştere asupra membrilor NATO pentru a-l aproba pe Rutte înainte de summitul de la Washington din iulie. El l-ar înlocui pe Jens Stoltenberg, care a condus NATO din 2014.

Ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat săptămâna trecută că aliaţii ar trebui să aibă ca obiectiv „finalizarea procesului de selecţie probabil în primul trimestru al acestui an calendaristic”.

Un alt oficial NATO de rang înalt a confirmat numărul de ţări care mai trebuie să îl susţină pe Rutte, spunând că sunt în jur de 10 care încă se abţin de la un vot pozitiv. „Vom continua să le ascultăm îndoielile şi preocupările”, a declarat primul oficial. „Şi încurajăm misiunea olandeză la NATO să răspundă la aceste întrebări”, a adăugat oficialul.

Aceste ţări încă au reţineri în a-i acorda sprijinul lui Rutte din diverse motive.

Turcia, de pildă, a cerut ca Rutte să nu favorizeze ţările UE în cadrul alianţei, potrivit Bloomberg. Ungaria, între timp, are neînţelegeri de lungă durată cu Rutte din cauza criticilor sale dure la adresa regresului democratic al ţării. Rămâne neclar, de asemenea, dacă ţările baltice îl susţin pe Rutte, având în vedere insistenţa lor asupra unui sprijin politic mai mare pentru o cale mai rapidă oferită Ucrainei de a adera la NATO.

Prim-ministrul estonian Kaja Kallas şi-a exprimat şi ea interesul pentru funcţia de conducere a NATO în timpul unui eveniment găzduit de POLITICO în noiembrie. Dar oficialii NATO spun că ea nu este în competiţie, deoarece nu şi-a declarat oficial candidatura. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ministrul leton de externe, Krišjānis Kariņš, care a făcut un mini-turneu mediatic anul trecut pentru a testa apele, scrie POLITICO.