Măsurile pentru scăderea prețurilor la carburanți nu protejează, de fapt, românii. „Grija principală ar trebui să fie asigurarea securității alimentare a populației”

După presiuni accelerate puse pe Guvern din cauza creșterii necontrolate a prețurilor la carburanți pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, autoritățile au propus o ordonanță de urgență menită, în teorie, măcar, să țină în frâu scumpirile pe care experții le prevăd pentru perioada următoare. Deși pe 24 martie prețul barilului de petrol a coborât din nou în jurul marjei de 103 dolari, doar în urmă cu două zile acesta urcase la 114, după un record anterior de 120 de dolari, asta după ce, înainte de criza iscată în Strâmtoarea Ormuz, tarifele se situau la 65 de dolari.

În România, prețurile au depășit pragul de 10 lei/litru la carburanți, ceea ce contribuie la un nivel al costului vieții deja destul de ridicat. Măsurile pe care le propune Guvernul însă nu vor tăia, de facto, decât câteva zeci de bani din prețul benzinei și motorinei, însă culturile agricole și nivelul de trai va avea în continuare de suferit. Majoritatea experților din energie sunt de părere că măsurile urgente care ar trebui luate țin mai degrabă de scăderea accizei la carburanți și de micșorarea TVA-ului la alimente, pentru ca populația să își poată permite alimentele de zi cu zi.

Executivul propune declararea oficială a unei „situații de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere” pentru o perioadă inițială de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire în etape de câte 3 luni, „cât timp persistă împrejurările care au determinat situația de criză”. Totodată, se va limita, potrivit propunerii Executivului, adaosul comercial pe întreg lanțul de distribuție al carburanților. Ordonanța prevede că marjele practicate de producători, importatori și comercianți pentru benzină și motorină nu pot depăși „50% din media adaosului comercial practicat în anul 2025”, ceea ce înseamnă, practic, că statul încearcă să plafoneze componenta de profit, pentru a preveni scumpiri nejustificate și diferite forme de speculă care ar putea apărea în piață.

Exporturile și livrările intracomunitare de carburanți vor putea fi realizate doar cu acordul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei, iar conținutul de biocarburant ar putea fi redus din benzină, de la nivelul standard de aproximativ 8% la minimum 2%, pe durata crizei. În nota de fundamentare a propunerii legislative, autoritățile au motivat-o prin flexibilizarea producției și evitarea blocajelor în aprovizionare, ținând cont că lanțurile logistice sunt deja tensionate. Guvernul promite însă că va analiza ulterior măsuri compensatorii pentru a nu afecta obiectivele de reducere a emisiilor.

În ceea ce privește penalizările pentru încălcarea noilor măsuri, dacă vor fi adoptate în această formă, ordonanța spune că depășirea limitelor de adaos comercial este calificată explicit drept „acțiune speculativă”, iar exporturile realizate fără acord pot fi sancționate cu amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, „sunt măsuri pe care le-am propus în urma consultării și cu piața și cu specialiștii din domeniu tocmai pentru a limita aceste creșteri. Este evident că ele nu sunt perfecte, este evident că aceste măsuri nu vor putea să absoarbă integral șocul perturbațiilor mondiale create de conflictul din Orientul Mijlociu, dar vor avea efecte care vor temporiza această creștere”, a explicat acesta. Ivan a amintit, în cadrul unei intervenții publice la sediul PSD, că schema propusă împreună cu miniștrii Agriculturii și Transporturilor, prevede și o bonificație de 85 de bani pe litru pentru transportatori și o reducere de 2,6 lei pe litru din acciză pentru motorina utilizată de agricultori. „Adică protejăm 3,5 milioane de români, pentru ca în următorul an de zile, indiferent de modul în care avem o evoluție a pieței internaționale, să avem un preț stabilit la 0,31 lei pe kilowatt pentru consumatorii casnici de gaze naturale”, a justificat Ivan.

Experții în energie și în politici agricole, vehement împotriva măsurilor propuse de Guvern.

Într-un dialog cu Ziare.com, expertul în politici agricole Cezar Gheorghe a punctat faptul că ultimele măsuri propuse de Guvern nu fac în niciun caz destul pentru a atenua presiunea pusă pe traiul de zi cu zi al oamenilor de rând și al autorităților. „Măsurile acestea nu vor atenua niciun efect al scumpirii carburanților în economie. Mai ales fiindcă refuză să scadă acciza la carburanți. Toate aceste manevre cu adaosul comercial nu se vor vedea în prețul combustibilului, după ce se taie TVA și acciză, decât în marja a câteva zeci de bani. Grija principală ar trebui să fie asigurarea securității alimentare a populației. Anul trecut a fost crescut TVA de la 4-5% la 11%. În contextul de astăzi ar trebui să fie scăzut TVA-ul la zero la alimente pentru ca oamenii să poată trece peste acest moment. S-a insistat pe reglarea deficitului bugetar, dar degeaba vom crește TVA-ul, dacă nu vom încasa nimic, pentru că oamenii nu vor mai avea bani ca să consume. Ori dacă este într-adevăr încurajat consumul, atunci firmele care sunt pe lanțul de producție vor putea să se mențină la suprafață și atunci se poate taxa impozitul pe profit. Dar nu vor sub nicio formă să reducă TVA-ul și accizele”, a explicat acesta.

Cât despre plafonarea adaosului comercial la carburanți, specialistul în politici agricole a afirmat că nu se pot controla cu adevărat efectele acestei măsuri în condițiile în care de la fiecare gospodărie, la fiecare operator privat, consumul diferă în funcție de nevoi și impactul plafonării va fi foarte diferit. „Toți consumă același nivel de gaz, același volum de carburanți, toți au același număr de angajați? Nu, astfel încât nu ai cum să controlezi efectele prin plafonarea adaosului”, a mai precizat Cezar Gheorghe.

Experți în energie precum președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a avut o intervenție similară, sugerând că plafonarea marjelor la carburanți, pregătită de Guvern prin ordonanță de urgență, riscă să reducă oferta și să creeze penurie, avertizează experții din energie, care susțin că măsura ar putea descuraja importurile. „Într-un moment în care piața energetică globală este deja tensionată, ideea plafonării marjelor comerciale la carburanți în România pare, la prima vedere, o măsură de protecție pentru consumator. În realitate, însă, mecanismele economice pe care le declanșează sunt mult mai complexe și, în anumite condiții, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei și creșterea riscului de penurie”, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă, marja comercială reprezentând diferența brută dintre prețul de achiziție și cel de vânzare. În România, marja brută tipică în anul 2025 este de circa 0,10–0,70 lei/litru, adică 1%–7% din prețul final, iar profitul real este extrem de mic, în unele cazuri fiind de 2–30 bani pe litru, a calculat acesta.

Practic, reducerea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni pe baza datelor extrase de AEI din rapoartele publice ale companiilor ar ajunge să provoace pierderi în marjele de profit ale companiilor. „Logica economică este simplă, capitalul fuge de unde nu e profit. Orice piață funcționează după un principiu de bază, marfa merge acolo unde randamentul este mai bun. În cazul carburanților: motorina este un produs complet fungibil; poate fi redirecționată rapid între țări; deciziile sunt zilnice, nu contractuale pe termen lung. Dacă în România se pierd bani din vânzare, iar în altă țară 0,10–0,20 lei/l, rezultatul este inevitabil, volumele se mută din România”, mai arată președintele AEI. Acesta a dat ca exemplu plafonarea prețurilor din Ungaria (2021-2022) și Franța (2022-2023), care a forțat reduceri de preț și a menținut presiune politică asupra distribuitorilor, Marea Britanie (2021), cu o combinație de marje mici, costuri în creștere și presiune publică asupra prețurilor, Spania (2022) cu subvenții pentru consumatori și Italia (2022-2023), unde statul nu a plafonat direct marja, dar a început să o investigheze și să o limiteze indirect prin presiune și reglementare. Drept urmare, plafonarea marjelor la carburanți sub diferite forme a adus penurie, susține Chisăliță.

În plus, în urmă cu câteva zile, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a solicitat autorităților eliminarea accizei la motorina utilizată în agricultură. „Schema în vigoare obligă fermierii să avanseze aproximativ 2,80 lei pentru fiecare litru de motorină, sumă care include nu doar acciza propriu-zisă, ci și TVA aferentă acesteia, urmând ca recuperarea să se realizeze după luni de zile, prin proceduri administrative complexe. Într-un context în care costurile cu îngrășămintele, inputurile și finanțarea au crescut semnificativ față de finalul anului 2025, această povară financiară suplimentară devine nesustenabilă pentru majoritatea exploatațiilor agricole. Eliminarea accizei la sursă reduce imediat presiunea asupra fluxului de numerar al fermelor; simplifică radical administrarea schemei; nu reprezintă un cost bugetar nou, ci o schimbare de mecanism pentru o taxă care oricum este returnată ulterior. Menționăm că această soluție a fost susținută public atât de Ministrul Agriculturii, domnul Florin Barbu, sub forma aplicării unei accize zero direct la pompă pentru motorina utilizată în agricultură, cât și în cadrul pozițiilor exprimate de Ministerul Energiei și de prim-ministru, în contextul măsurilor analizate pentru temperarea efectelor scumpirii carburanților”, notează LAPAR.

Practic, deși măsurile nu au fost încă adoptate formal, acestea au început deja să creeze nemulțumiri în rândul specialiștilor din domeniu, cu efecte palpabile asupra prețurilor și a marjelor de profit ale companiilor, fără ca prețurile la carburanți să scadă semnificativ.