Mircea Geoană despre posibila sa candidatură la alegerile din 2024: „Interesul meu pentru politica românească este foarte redus”

Abordarea unor subiecte care îi preocupă pe români nu are nicio legătură cu „pregătirea vreunei presupuse candidaturi”, a afirmat joi, într-un discurs susţinut la Cluj-Napoca, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Oficialul a reamintit că a vorbit recent, la Academia de Ştiinţe Economice, despre nevoia realizării unui salt istoric de dezvoltare pentru România, propunând cinci obiective naţionale „care să fie negociate şi asumate de toţi actorii relevanţi din societate, dincolo de ciclurile electorale şi de liderii politici ai momentului”, iar unii comentatori i-au citit mesajul „în cheie electorală”.”Interesul meu pentru politica românească este foarte redus. A vorbi despre marile subiecte ce îi preocupă pe români, fie ele politice, economice sau sociale, nu are de-a face cu pregătirea vreunei presupuse candidaturi. Aşa cum văd eu lucrurile, obligaţia unui lider este de a da ţării sale toată experienţă, devotamentul şi dragostea de care este capabil. Voi continua să fac acest lucru indiferent de poziţia pe care o ocup”, a subliniat Geoană.El s-a referit, în discursul susţinut la Cluj-Napoca, la nedreptatea socială, la accentuarea inegalităţii dintre bogaţi şi săraci şi la „paradoxul românesc”, care se manifestă „în realitatea că o ţară bogată este plină de oameni săraci”.”Paradoxul românesc, în care economia creşte şi ţara se prăbuşeşte, îşi trăieşte azi zilele de glorie. România e presată de crize, e adevărat, dar se mulţumeşte să vadă doar pericolele şi refuză să vadă oportunităţile. O nouă arhitectură a oportunităţilor are, uneori, nevoie de o zdruncinătură care să reaşeze lucrurile, să mişte economia şi societatea, să dea curaj liderilor. Poate că, până la urmă, istoria ştie mai bine decât politicienii când e momentul să zgâlţâie o ţară”, a spus Mircea Geoană.El a prezentat şi o serie de soluţii pentru depăşirea situaţiei în care se găseşte România.”În primul rând, aşa cum susţine şi Minouche Shafik, să intrăm într-o renegociere între actorii din societate a actualului Contract Social, evident perimat şi periculos pentru viitorul ţării. Fără acest lucru fundamental, orice modificare de Constituţie sau creşteri ale bugetelor sociale nu vor face decât să peticim sacul şi să ne furăm căciula. Aici, rolul liderilor politici este esenţial. E nevoie, fireşte, de consens politic şi de garanţii legislative. E nevoie de un moratoriu în jurul Noului Proiect Naţional, având în centrul său un Contract Social pentru secolul XXI asumat de toată lumea”, a susţinut Geoană.În opinia sa, statul „trebuie să echipeze administraţia centrală şi locală cu o nouă cultură a eficacităţii şi solidarităţii”, dar este nevoie şi de o atragere a celorlalţi actori din societate într-o „cruciadă împotriva nedreptăţii”. De asemenea, toţi cetăţenii trebuie să aibă acces egal la educaţie, locuri de muncă, finanţare, la „redistribuirea dreptului şi banilor”.”Vom avea puterea să îndrăznim şi să schimbăm România egoistă şi indiferentă de astăzi cu România dreaptă şi echitabilă de mâine? O Românie unde fiecare dintre noi, indiferent unde ne naştem şi de starea socială, gen sau rasă, primeşte o şansă corectă de a-şi împlini potenţialul şi de a avea o viaţă decentă? Dacă nu facem asta, vom continua să supravieţuim şi, eventual, să reuşim de unii singuri, dar continuăm, tot mai frustraţi, să ne zbatem că naţie la periferia Europei. Şi să ne agăţăm de iluzia că următoarele alegeri vor aduce schimbarea promisă şi niciodată onorată. Până nu vom rezolva această problemă fundamentală, ţara nu se va face bine”, a concluzionat Mircea Geoană.