Momente-cheie în Justiție în 2022: ce lupte s-au dus pe PUTERE – Jocuri de culise: cine vrea să controleze TOTUL

Prima bătălie a fost dată chiar la începutul anului și a implicat funcția de președinte al CSM. Deși legea specifică clar faptul că la începutul fiecărui an este ales un nou lider, majoritatea anti-reformistă din instituție nu a dorit să piardă puterea.

După ce au fost respinse candidaturile a doi judecători care nu mai ocupaseră această funcție, președintele în exercițiu, judecătorul Bogdan Mateescu, s-a auto-propus să fie în continuare președinte interimar, deși acest lucru nu este prevăzut de lege. Aici, votul ministrului Predoiu avea să fie decisiv și să îi prelungească mandatul lui Mateescu.

A urmat apoi pensionarea subită a judecătoarei Mariana Ghena la doar o săptămână distanță, și numirea pentru o poziție interimară a judecătorului Marian Budă.

Lucrurile bizare au continuat să se întâmple în CSM și în ceea ce privește alegerile pentru noii membri. Printre judecătorii care au obținut cele mai multe voturi din partea colegilor s-au numărat și Ramona Grațiela Milu și Mihai Ghica, magistrați considerați a fi în tabăra reformatoare din sistemul judiciar, luând parte la protestele din 2018 față de modificările impuse la acea dată de guvernarea PSD.

Deși legea spune clar că sunt aleși în cadrul Consiliului candidații „care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național”, în cazul celor doi judecători au fost formulate contestații de către candidații clasați pe locurile doi și trei.

Tot cu votul decisiv al ministrului Predoiu, care a fost chemat special de acasă pentru a asigura majoritatea, CSM a decis să accepte cele două contestații formulate, dar să respingă alte două contestații identice formulate în cazul a doi procurori aleși.

La finalul anului, Senatul României a numit cei doi reprezentanți ai societății civile din CSM: Fănel Mihalcea, un fost procuror din Brăila, sinecurist, și cu multe relații în familia PSD, și pe Ioan Sas, fost membru PSD.

Desființarea Secției Speciale a fost un obiectiv asumat de alianța PNL-USR-UDMR. În timpul guvernării propriu-zise, însă, UDMR s-a opus categoric ca odată cu desființarea SIIJ, dosarele de corupție cu magistrați să se întoarcă la DNA.

Sub noua coaliție, la începutul anului, ministrul Predoiu a reușit în doar o lună de zile să treacă prin Parlament proiectul de desființare a acestui parchet cu două modificări cheie, care au atras criticile asociațiilor de magistrați. Dosarele de corupție nu se întorceau la DNA, iar procurorii noii secții erau aleși de către plenul CSM.

Cătălin Predoiu – ministrul Justiției: „Nu trebuie privit ca un atac la DNA, ca o subminare a DNA, ci trebuie privit așa cum este el, o încercare rațională de a pune pe masă o soluție funcțională, viabilă”.

Anul acesta s-a încheiat și epoca lui Valer Dorneanu la CCR. Acesta, alături de Daniel Morar și Mona Pivniceru și-au încheiat mandatele de 9 ani. În locul lor coaliția PNL-PSD numindu-i pe Iulia Scântei, senatoare PNL, Bogdan Licu și Mihaela Ciochină, fosta consilieră a președintelui Iohannis.

De departe cea mai controversată numire a fost aceea a lui Bogdan Licu. El a reușit după o serie de procese controversate să renunțe la titlul de doctor pentru a scăpa de acuzația de plagiat, iar în 2020 a fost numit adjunct al procurorului general în ciuda avizului negativ dat de procurorii CSM.