NATO dislocă în România două radare de apărare antiaeriană și antirachetă după incidentul din Polonia – Solicitarea lui Klaus Iohannis

„Federaţia Rusă a continuat acţiunile din proximitatea statelor Alianţei Nord-Atlantice, intensificând atacurile asupra unor obiective din Ucraina. În aceste condiţii, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa – SACEUR a dispus implementarea la nivelul NATO a unor măsuri specifice de răspuns la criză, a prioritizat infrastructura şi mijloacele critice de apărat şi a solicitat dislocarea structurilor de supraveghere şi apărare antiaeriană şi antirachetă aliate, în scopul îndeplinirii misiunilor subsumate posturii de descurajare şi apărare a NATO.

În urma analizei solicitărilor NATO, a situaţiei de securitate din regiune, în conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi cu prevederile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armatelor străine pe teritoriul Românici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, informez Parlamentul României că am aprobat dislocarea pe teritoriul României a celor două radare în scopul îndeplinirii misiunilor specifice”, se arată în informarea transmisă Parlamentului.

Potrivit documentului citat, Spania a oferit un radar TPS-43 care să fie dislocat şi integrat în Sistemul NATO Integrat de apărare Antiaeriană şi Antirachetă – NATINADS pe teritoriul României, iar Corpul puşcaşilor marini din SUA intenţionează să disloce un radar TPS-80 în ţara noastră, în proximitatea graniţei cu Ucraina. Partenerul spaniol şi cel american au derulat recunoaşteri pentru a stabili de comun acord cu autorităţile militare române locaţiile optime. Aceste radare vor asigura descoperirea, urmărirea şi identificarea ţintelor aeriene care evoluează în estul Ucrainei şi în bazinul central-vestic al Mării Negre şi vor îmbunătăţi capabilităţile de apărare integrată antiaeriană şi antirachetă în flancul estic al NATO şi implicit în România, prin mărirea distanţei de descoperire a ţintelor aeriene care evoluează la înălţimi mici, medii şi mari.

Ministerul Apărării Naţionale va pune la dispoziţie facilităţile necesare pentru dislocarea acestor mijloace de supraveghere aeriană şi va aproba locaţiile de dislocare a capabilităţilor şi numărul de militari care vor deservi echipamentele în funcţie de cerinţele operaţionale. Fondurile necesare pentru intrarea, staţionarea şi operarea pe teritoriul României a elementelor de supraveghere aeriană Aliate se vor asigura din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, precizează aceeaşi sursă.