Noi proteste fără precedent la Paris – Oamenii sunt nemulțumiți de noua lege a pensiilor

Tulburările sociale tot mai mari, combinate cu gunoaiele care se adună pe străzile Parisului, după ce lucrătorii refuzaţi s-au alăturat acţiunii, l-au lăsat pe preşedintele Emmanuel Macron expus la cea mai gravă provocare la adresa autorităţii sale de la aşa-numitele proteste ”Gilets Jaunes” (vestele galbene) din decembrie 2018.

Aproximativ 37% din personalul operaţional de la rafinăriile şi depozitele TotalEnergies, la locaţii care includ Feyzin, în sud-estul Franţei, şi Normandia sunt în grevă sâmbătă, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

Între timp, grevele continuă la căile ferate.

Poliţia anti-revoltă s-a ciocnit cu protestatari vineri seară, la Paris, în timp ce o demonstraţie a avut loc pe Place de la Concorde din capitală, lângă clădirea parlamentului, Assemblee Nationale, soldată cu 61 de arestări.

„Nu este loc pentru violenţă. Trebuie să respectaţi democraţia parlamentară”, a declarat ministrul Tranziţiei Digitale şi Telecomunicaţiilor, Jean-Noel Barrot, pentru Sud radio.

Un alt miting a fost planificat să aibă loc la Paris, mai târziu sâmbătă, în timp ce televiziunea BFM a arătat imagini cu demonstraţii care au avut loc deja în oraşe precum Compiegne în nord, Nantes în vest şi Saint-Etienne în centrul Franţei.

O alianţă largă a principalelor sindicate din Franţa a declarat că va continua să se mobilizeze pentru a încerca să forţeze o anulare a schimbărilor.

O zi de grevă la nivel naţional este programată pentru joi.

În timp ce opt zile de proteste la nivel naţional, de la mijlocul lunii ianuarie, şi multe acţiuni greviste locale au fost până acum în mare parte paşnice, tulburările din ultimele trei zile amintesc de protestele Vestelor Galbene, care au izbucnit la sfârşitul anului 2018 din cauza preţurilor ridicate ale combustibililor şi care l-a forţat pe Macron să facă o întoarcere parţială în privinţa unei taxe pe carbon.

Reforma pensiilor a preşedintelui Macron ridică vârsta de pensionare cu doi ani, la 64 de ani, ceea ce guvernul spune că este esenţial pentru a se asigura că sistemul nu se prăbuşeşte.