Obiceiuri și trandiții în Săptămâna Mare. Ar fi bine să NU faci aceste lucruri

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morţii. Femeile trebuie să meargă la biserică să împartă colaci din aluat de post, fructe, miere şi vin, iar bărbaţii să aprindă focuri rituale în curţi, în grădini, pe dealuri, pentru sufletele morţilor care se spune că se reîntorc la casele lor. Tot în această zi, trebuie să se vopsească ouăle, să se coacă pasca şi cozonacii.

Tradiţia spune că este bine să păstrezi un ou roşu până la Paştele viitor, şi nu este bine să dormi în această zi. Se crede că cine doarme în Joia Mare, va lenevi tot anul. În Joia Mare, când au avut loc cele mai importante ritualuri: spălarea picioarelor ucenicilor de către Iisus, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea lui Iisus de către Iuda, are loc Denia celor 12 Evanghelii.

E bine să se aprindă lumânări la ferestre, căci potrivit credinţei populare, în această seară lumea celor vii se întrepătrunde cu lumea morţilor. Tradiţia spune că fetele trebuie să-şi pună 12 dorinţe pe aţă, făcând câte un nod după fiecare evanghelie, dezlegate după Înviere, ca să se împlinească.

Aţa se pune sub pernă, ca să-şi viseze ursitul. Mai mult, în credinţa populara, cei care ţin post din Joia Mare şi pana în Paşti vor fi înştiinţaţi de moartea lor cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă.

În Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă, e bine să se ţină post negru, să nu se facă treabă în gospodărie, să nu se pregătească mâncăruri şi să ducem flori la biserică. Se spune din bătrâni că acela care vor ţine postul negru vor fi feriţi de boli tot anul şi vor avea belşug şi spor în toate Cine poate şi are curaj, e bine să se scalde în râuri pentru a fi sănătos tot timpul anului, iar seara să se meargă la biserică pentru trecerea pe sub Sfântul Aer, procesiune simbolizând suferinţa prin care a trecut Iisus pe drumul Crucii. Tot în Vinerea Mare, nu se consumă de oţet şi urzici. Pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oţet.

În Sâmbăta Mare, conform tradiţiei străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină şi se roagă la icoane, apoi pot termina toate treburile casei. Vasele în cuptor, trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.

Tot în această zi e bine să se pregătească mielul sacrificat, să se facă ultimele pregătiri pentru masă şi să se pregătească hainele noi pentru Înviere şi un coş cu oua roşii, pască, cozonac, sare, usturoi, friptură de miel. E bine să mergem la Deniile din fiecare zi ale Săptămânii Mari, unde pe lângă slujbele speciale, se ţin predici pentru sufletele noastre şi pentru iertare de păcate. Săptămâna Patimilor se încheie cu noaptea Învierii, când lumea merge la biserică pentru a lua lumină sfântă de la preot. Altă tradiţie spune în Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu cei cu care au fost în duşmănie.

La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă , la fel ca şi apa , are un rol purificator.

În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.

În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului. – Un alt obicei spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate.

În ziua de Paşte nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.

Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.

Cocoşul sfinţit de Paşte se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.

La masa de Paşte e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoipeşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea.

Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşte, te vei întâlni în lumea cealaltă.

Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşte şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag , că o protecţie pentru casă.

Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.

De Paşte, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rude dragi.

Se spune că cei ce mor în duminică de Paşte sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai.

Copii născuţi de Paşte sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.