Oficial rus, atac furibund la adresa Chișinăului și Bucureștiului: „Ţara se închină la complicii români şi le ridică monumente”

MAE rus strecoară ideea că autorităţile de la Chişinău ar avea atitudini antisemite, că vorbitorii de limbă rusă sunt discriminaţi şi că liderii moldoveni sunt marionetele României şi ale Occidentului în general – ceea ce aminteşte de falsele pretexte invocate în cazul invaziei la scară largă din Ucraina, în februarie 2022.

„Ţara se închină la complicii români şi le ridică monumente”, a afirmat Zaharova.

Concret, Moscova se arată deranjată că la Chişinău a fost dedicat un monument poetului român Octavian Goga, iar o stradă a fost redenumită după el, că un politician comunist nu a fost lăsat să participe la o dezbatere electorală televizată pentru că vorbea limba rusă, că autorităţile impun „o agendă LGBT” şi că se promovează în general o „isterie antirusă”. De asemenea, Zaharova a criticat Chişinăul pentru că s-a raliat deciziei UE de a impune sancţiuni companiei ruseşti de exploatare a diamantelor Alrosa.

„Bineînţeles, reacţionăm la toate acestea şi nu le lăsăm nesupravegheate”, ameninţă purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Zaharaova dă însă asigurări că moldovenii nu cred în „inexistenta” ameninţare rusă şi că „îşi dau seama că este o farsă tragică, o tragicomedie care se joacă în faţa lor. Ei ştiu că baza politicii Rusiei faţă de ţara lor este dorinţa de cooperare egală şi reciproc avantajoasă”, adaugă purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ea susţine că cetăţenii au o atitudine negativă faţă de încercările autorităţilor de a promova „isteria antirusească” şi de a distruge legăturile cu Rusia „literalmente în fiecare săptămână”.

În final, ea îndeamnă autorităţile de la Chişinău să asculte de vocea poporului şi încheie într-o notă ironică exprimându-şi speranţa că „poporul moldovean” nu va fi redenumit „român”, aşa cum s-a întâmplat anul trecut cu limba ţării – aluzie la decizia prin care în toate documentele oficiale ale Republicii Moldova sintagma „limba moldovenească” a fost înlocuită cu „limba română”, o decizie care a deranjat profund Moscova.

Intervenţia purtătoarei de cuvânt a MAE rus „Cu privire la situaţia din Moldova” a figurat la punctul 6 din cele 20 de pe agenda prezentată, miercuri, jurnaliştilor de la Moscova.

Redăm integral comentariul MAE rus:

„Conducerea moldovenească adoptă tot mai des de la curatorii săi occidentali „cartea de vizită” a acestora – politica standardelor duble.

La 27 ianuarie anul curent, în cadrul unui miting de comemorare a Holocaustului, preşedintele Sandu a declarat că „lecţiile trecutului nu au fost învăţate pe deplin” şi că, prin urmare, este necesar să se depună eforturi pentru eradicarea urii, să se lupte cu hotărâre împotriva xenofobiei, rasismului şi a altor forme de discriminare.

Toate aceste cuvinte frumoase sunt în contradicţie cu acţiunile practice. Permiteţi-mi să dau câteva exemple.

– În decembrie 2023, Moldova a refuzat să susţină proiectul de rezoluţie rusesc al Adunării Generale a ONU privind glorificarea nazismului. Ce s-a întâmplat cu memoria? Au uitat autorităţile actuale de la Chişinău că nu au vrut să transpună acele cuvinte minunate despre lecţiile trecutului într-un document al Adunării Generale a ONU?

– Ţara se închină la complicii români şi le ridică monumente. Este vorba, în special, de O. Goga, prim-ministru al României în 1937-1938, care i-a privat pe evreii români de cetăţenie. În „onoarea” sa a fost numită o stradă la Chişinău şi a fost ridicat un bust. Ce se strică din toate acestea – memoria istorică, logica, conştiinţa? Cum se poate ca aceiaşi oameni care vorbesc despre necesitatea de a ne aminti „lecţiile trecutului” să ridice monumente celor care în trecut au vrut să priveze întreaga lume de viitor?

– Discriminarea pe bază de limbă este în creştere în republică. Un exemplu flagrant a fost refuzul, la 29 octombrie 2023, al candidatului Partidului Comunist la funcţia de primar al Chişinăului, D. Karaman, de a participa la o dezbatere televizată doar pentru că vorbea rusă. Represiunea împotriva presei de limbă rusă continuă. Bineînţeles, reacţionăm la toate acestea şi nu le lăsăm nesupravegheate.

Un alt exemplu de standarde duble este implementarea activă a valorilor neoliberale în Moldova, inclusiv impunerea agendei LGBT. Acest lucru este prezentat ca parte a „alegerii europene” a moldovenilor. Potrivit ultimelor sondaje sociologice, 85% dintre locuitorii ţării se opun legalizării căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi susţin păstrarea orientărilor morale şi etice tradiţionale. Dacă se apelează la opinia cetăţenilor moldoveni, poate că vor ţine cont de această opinie?

Vorbim despre atitudinea negativă a cetăţenilor faţă de încercările autorităţilor de a promova isteria antirusească şi de a distruge legăturile cu ţara noastră literalmente în fiecare săptămână. Este ilustrativ faptul că un alt pas neprietenos al Chişinăului oficial – aderarea la decizia Consiliului UE privind sancţiunile împotriva celei mai mari companii ruseşti de exploatare a diamantelor, Alrosa, la 2 februarie anul curent – în Moldova a devenit un subiect de ironie transformându-se în batjocură totală.

Moldovenii nu cred în inexistenta „ameninţare rusă”. Ei îşi dau seama că este o farsă tragică, o tragicomedie care se joacă în faţa lor. Ei ştiu că baza politicii Rusiei faţă de ţara lor este dorinţa de cooperare egală şi reciproc avantajoasă.

Îndemnăm autorităţile de la Chişinău să asculte opinia cetăţenilor lor, a poporului moldovean. Sper că denumirea de „popor moldovenesc” va rămâne în continuare, nu va fi schimbată ca limbă moldovenească, nu va fi redenumită în altă limbă, nu va fi numit popor român”.