Pactul Național propus de Concordia: O strategie pe termen lung pentru competitivitatea economiei românești

Într-o lume economică în continuă schimbare, România se află la o răscruce crucială. Confederația Patronală Concordia a lansat o propunere ambițioasă pentru un Pact Național care vizează creșterea competitivității economiei românești pe o perioadă de 20-30 de ani. Această inițiativă nu este doar un apel la acțiune, ci și o analiză profundă a contextului economic actual și a provocărilor viitoare. În acest articol, vom explora detalii esențiale ale acestui pact, implicațiile sale pe termen lung, precum și perspectivele experților în domeniu.

Contextul economic actual al României

România se confruntă cu o provocare majoră în fața marilor economii europene, cum ar fi Germania, Franța și Olanda. În contextul negocierilor pentru următorul buget al Uniunii Europene, este evidente nevoia de a acționa rapid pentru a nu pierde teren în fața acestor competitori. Concordia subliniază importanța pregătirii proiectelor de dezvoltare care vor beneficia de fonduri europene, avertizând că fiecare lună de inactivitate reprezintă o oportunitate pierdută.

În prezent, România a funcționat ca o „economia de proiecte și de bife”, ceea ce a dus la o utilizare ineficientă a fondurilor disponibile. Această abordare trebuie schimbată, iar Concordia propune o „economia de orchestrare”, care să integreze investițiile din diferite sectoare, cum ar fi energia, digitalizarea și educația. Această viziune este esențială pentru a construi o economie competitivă și sustenabilă.

Ce prevede Pactul Național pentru Competitivitate?

Pactul propus de Concordia include o viziune pe termen lung, care se întinde pe 20-30 de ani și care are ca scop stabilirea unei strategii economice clare și coerente. Este esențial ca această strategie să fie adoptată printr-un acord transpartinic, astfel încât să nu fie influențată de ciclurile electorale. În acest sens, Concordia sugerează ca România să se concentreze pe patru până la șase sectoare de activitate în care poate deveni lider regional.

Aceste sectoare ar trebui să fie alese pe baza avantajelor competitive ale României și să fie ancorate în contextul european și global. Este vital ca aceste alegeri să fie fundamentate pe criterii economice, nu politice, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și competitivă în viitor. Concordia subliniază că fără o planificare pe termen lung, România riscă să rămână captivă în cicluri economice scurte, care nu permit o dezvoltare reală și durabilă.

Fondurile europene și competiția pentru resurse

Un aspect crucial menționat în Manifest este schimbarea regulilor de accesare a fondurilor europene în cadrul noului Cadru Financiar Multianual, care are o valoare estimată de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. România ar urma să aibă o alocare directă de 60 miliarde de euro, dar adevărata competiție va avea loc în cadrul programelor de finanțare precum Fondul European pentru Competitivitate și Horizon Europe, unde proiectele vor trebui să concureze direct cu cele din alte state membre.

Acest context impune o schimbare radicală a abordării României în privința utilizării fondurilor. Concordia avertizează asupra riscului de a se concentra exclusiv pe alocările directe, neglijând oportunitățile suplimentare care ar putea transforma economia românească. Este esențial ca România să dezvolte un portofoliu de proiecte mature și bine pregătite, care să fie gata să beneficieze de aceste fonduri competitive.

Planificarea strategică și dezvoltarea unei economii integrate

Concordia propune, de asemenea, constituirea unei bănci naționale de proiecte strategice, care să conțină studii de fezabilitate și structuri de finanțare pentru proiecte viitoare. Aceasta ar putea fi o soluție eficientă pentru a depăși problemele cronice ale lipsei proiectelor gata de implementare. Un exemplu relevant este că un grant de 20 de milioane de euro ar putea mobiliza 50 de milioane de euro din capitalul privat, demonstrând astfel importanța integrării resurselor publice și private.

Mai mult, organizația propune sprijinirea creării de consorții care să reunească companii mari, IMM-uri inovatoare, universități și institute de cercetare, în jurul unor obiective comune. Această colaborare intersectorială este esențială pentru a asigura o dezvoltare economică integrată și sustenabilă.

Politica industrială și orientarea strategică

În ceea ce privește politica industrială, manifestul subliniază necesitatea de a actualiza această politică pentru a se concentra pe sectoare strategice, cum ar fi energia, semiconductori, baterii, apărare, inteligență artificială și biotehnologii. Aceste sectoare sunt esențiale pentru a valorifica reconfigurarea lanțurilor globale de aprovizionare, cum ar fi near-shoring și friend-shoring, și pentru a ajuta România să își mute industria de la execuție spre crearea de valoare.

Statele care reușesc să se alinieze rapid la aceste tendințe vor atrage cea mai mare parte a finanțării, iar România trebuie să își asume un rol activ în această tranziție. Fără o politică industrială clară și fără consolidarea cercetării, România riscă să rămână o piață de consum, fără a beneficia de pe urma valorii create de noile fonduri europene.

Riscurile unei abordări pasive

Concordia subliniază riscurile considerabile pe care le implică o abordare pasivă în perioada 2028-2034. Dacă România nu reușește să își schimbe strategia, va rămâne predominant o piață de desfacere și o locație de producție cu valoare adăugată redusă. Aceasta ar duce la o continuare a tendințelor actuale, în care valoarea creată se concentrează în vestul Europei.

Manifestul atrage atenția că miza următorului exercițiu financiar european nu este doar atragerea fondurilor, ci și construirea unei economii solide și competitive. În ultimii 20 de ani, discuțiile s-au concentrat pe convergență, dar în următorii 20 de ani trebuie să ne concentrăm pe competitivitate. Adevărata întrebare nu este câți bani vom primi, ci ce economie vom construi cu acești bani.

Concluzii și perspective de viitor

Pactul Național pentru Competitivitate propus de Concordia reprezintă o oportunitate unică pentru România de a se repoziționa pe harta economică europeană. Este esențial ca toți actorii implicați, inclusiv Guvernul, Parlamentul și mediul de afaceri, să colaboreze pentru a transforma această viziune în realitate. Fereastra de oportunitate pentru România nu va rămâne deschisă la nesfârșit, iar acțiunile de astăzi vor determina viitorul economiei românești.

În concluzie, abordarea proactivă și strategică, bazată pe colaborare și integrare, va determina succesul României în următoarele decenii. Fără această schimbare de paradigmă, România riscă să rămână în urma țărilor europene avansate și să nu își atingă potențialul maxim. Este timpul ca România să facă trecerea de la beneficiarul politicilor europene la un contributor activ în construirea competitivității economice europene.