Paradox tipic românesc: Firmele dau oameni afară deși salariile sunt înghețate: „Viziunea economică este extrem de primitivă”

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în ultimele trei luni ale anului 2025, populația activă a României era de 8,165 milioane de persoane. Dintre acestea, 7,651 milioane erau angajate, iar 513.900 se aflau în șomaj. Rata șomajului a crescut la 6,3%, cu 0,3 puncte procentuale mai mult decât în trimestrul anterior, deși semnalul oferit de Guvern a fost, pe final de an, că va îngheța salariul minim.

Cea mai afectată categorie este reprezentată de tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, unde șomajul a ajuns la 29,4%. Rata de ocupare pentru persoanele între 20 și 64 de ani a fost de 68,5%, în scădere față de trimestrul al treilea. Pentru grupa de vârstă 15–64 de ani, rata de ocupare a fost de 62,6%, înregistrând un declin de 0,8 puncte procentuale. Șomajul a fost mult mai ridicat în mediul rural (10,5%), față de cel urban (2,9%), însă pe sexe ratele au fost egale.

Sociologului și cercetătorului Ștefan Guga, expert în domeniul relațiilor de muncă și al dialogului social, în cadrul Syndex România, a analizat, pentru Ziare.com, efectele politicilor salariale asupra veniturilor angajaților, în contextul economic actual.

Cercetătorul susține că austeritatea promovată de Guvern este cea care prezintă cel mai mare risc de a produce efecte negative asupra economiei, prin subminarea bazei consumului intern.

Guga pornește de la observația că, deși politicile economice recente nu au avut ca obiectiv declarat reducerea directă a veniturilor salariale, anumite măsuri conexe au generat, în mod indirect, o scădere a acestora.

Potrivit lui, înghețarea salariului minim nu afectează doar categoriile de angajați care sunt remunerați la acest nivel, ci produce un efect de blocaj asupra întregii grile salariale. În lipsa unei presiuni ascendente venite din partea bazei piramidei salariale, companiile nu sunt nevoite să ajusteze în mod corespunzător nici salariile mai mari decât minimul, pentru a menține diferențele ierarhice și a compensa pierderea puterii de cumpărare cauzată de inflație.

„Deși politicile nu au vizat în mod direct scăderea veniturilor, reducerea sporurilor a condus indirect la acest efect. Măsura principală a fost înghețarea salariului minim, pornind de la premisa că astfel șomajul nu va crește, iar companiile nu se vor reloca în afara țării. În realitate, însă, această decizie face ca nici angajații cu salarii mai mari decât cel minim să nu beneficieze de creșteri anul acesta.

Cât timp salariul minim rămâne neschimbat, companiile nu sunt presate să își ajusteze salariile în funcție de inflație. Așadar, nu este vorba doar de bugetari – niciun angajat nu va primi o majorare până în vară, iar după această perioadă, creșterea va acoperi doar aproximativ jumătate din inflația înregistrată anul trecut”, a explicat cercetătorul.

Înghețarea salariului minim poate fi de vină pentru creșterea șomajului

Guga contestă ceea ce el numește „viziunea economică primitivă” asociată actualei guvernări, pe care o consideră depășită în raport cu evoluțiile din statele occidentale. El face referire la un raționament economic clasic, potrivit căruia creșterea salariului minim ar determina firmele să concedieze personal sau să își relocheze activitatea în țări cu costuri mai reduse ale forței de muncă.

Acest argument este frecvent invocat în dezbaterile publice de către reprezentanții mediului de afaceri și de unii decidenți politici pentru a justifica măsuri de înghețare sau de limitare a creșterii veniturilor salariale. În opoziție cu această perspectivă, Guga formulează o teză alternativă, bazată pe teoria cererii agregate.

„Viziunea economică a lui Bolojan este una extrem de primitivă, care a eșuat deja în Occident. Ni se spune că, dacă salariul minim crește, firmele vor pleca sau vor concedia. Există însă și o perspectivă economică alternativă: dacă îngheți salariile, reduci puterea de cumpărare, oamenii își vor diminua cheltuielile, iar companiile vor ajunge inevitabil să concedieze din cauza scăderii cererii.

Prin urmare, viziunea adoptată de Guvern este cea care riscă să producă cele mai multe efecte negative. Firmele pot intra în faliment sau pot părăsi țara tocmai pentru că populația nu mai are bani să cheltuie”, a mai relatat acesta.