Peștii vampir fac ravagii în Marile Lacuri din America de Nord. Numărul lor s-a dublat în ultimii ani, localnicii sunt disperați Webpress 20 iulie 202320 iulie 2023 Lampreda de mare este o specie care trăiește în Marile Lacuri din Canada. Creatura cu mai multe șiruri de dinți, botezată „peștele vampir” a fost ținută sub control decenii întregi – până acum. „În Lacul Erie și în Lacul Michigan am văzut o dublare a numărului de lamprede”, a spus Marc Gaden, Comisia Pescarilor a Marilor Lacuri. Specia a fost observată pentru prima dată în anul 1835, în Lacul Ontario. Până în 1938, peștii s-au înmulțit și au ajuns în toate cele cinci mari lacuri cu apă dulce din America de Nord. Specialiștii spun că, acum, pericolul este uriaș, iar peștii obișnuiți vor avea șanse mici de supraviețuire. Acești pești primitivi se hrănesc cu sângele altor pești, în principal cu cel al somonului, și au un impact semnificativ asupra echilibrului natural al ecosistemelor acvatice. Peștii vampir nu au maxilare, iar corpul lor este alungit și acoperit de solzi mici și lipicioși. Acești pești se hrănesc prin fixarea gurii lor rotunde și gurii pe un alt pește și apoi extrag sângele acestuia. În timp ce somonul este preferatul din meniu, acești pești vampir se hrănesc cu orice specie de pește pe care o pot găsi. Înmulțirea excesivă a lampredelor a devenit o problemă din cauza faptului că acești pești nu au prădători naturali în marile lacuri din America de Nord. În plus, peștilor vampir li se permite să migreze din lacurile cu afluenți și lacuri mai mici în lacurile mai mari prin intermediul sistemului de ecluze de pe canalele navigabile, ceea ce le permite să se răspândească și să se înmulțească în tot mai multe locuri. Impactul negativ al lampredelor asupra ecosistemelor acvatice nu se rezumă doar la hrănirea lor cu sângele altor pești. În timp ce se hrănesc, lampreii provoacă leziuni grave la solzii și mușchii peștelui-victimă, ceea ce poate duce în cele din urmă la decesul acestuia. În plus, peștii vampir afectează flora acvatică prin consumul de alge și plante acvatice care sunt fundamentale pentru ecosistemul acvatic. În încercarea de a controla înmulțirea excesivă a lampredelor, au fost luate măsuri de control chimic prin introducerea de substanțe ce în lacuri care ucid lampreii. Aceste substanțe chimice, cunoscute sub numele de TFM și Bayluscide, sunt toxice nu numai pentru lampreii, ci și pentru alte specii de pești și pentru alte animale care depind de resursele acvatice. În plus, există posibilitatea ca peștii vampir să dezvolte rezistență la substanțele chimice utilizate. O altă metodă de control a lampredelor este controlul biologic prin introducerea de prădători naturali, cum ar fi știuca. În Statele Unite, serviciile Federale de Pescuit și Vânătoare au depus eforturi considerabile în vederea creșterii populațiilor de știucă în lacuri pentru a reduce populația de pești vampir. Cu toate acestea, acest tip de control al populatiei necesită mai mult timp pentru a produce rezultate și nu este întotdeauna eficient în contextul unui ecosistem confuz și foarte agitat. Comunicate noi Monden / Lifestyle Stiinta / Cercetare Stiri
PNL, ridiculizat de un cunoscut politolog: „E PDL, partidul lui Băsescu. Are același electorat ca PSD” 17 mai 2024 În anul „superelectoral”, PNL-ul promovează o imagine falsă, avertizează politologul Andrei Țăranu. Rareș Bogdan, poate cel mai vocal membru al PNL, obișnuiește să invoce deseori „valorile liberale” și pe Brătieni, însă acest lucru reprezintă mai degrabă o diversiune, potrivit profesorului universitar. Citeste toata stirea
Ce electrocasnice să alegi pentru casă – scurtături care să îți ușureze munca 5 iulie 20235 iulie 2023 Există mașini de spălat rufe ieftine, există aspiratoare ieftine și tot așa. Până și cea mai ieftină mașină de spălat sau cel mai ieftin aspirator o să își facă treaba și o să te ajute cu tot ce ai nevoie prin casă. Asta nu înseamnă că trebuie să cumperi cele… Citeste toata stirea
Descoperire medicală cu implicații majore în sportul feminin. Jucătoarea a murit la 28 de ani 4 iulie 2023 Cercetătorii australieni au diagnosticat pentru prima dată o sportivă cu encefalopatie traumatică cronică (ECT), o boală degenerativă progresivă a creierului cauzată de leziuni repetate la nivelul capului, în urma unei cercetări care va avea implicaţii majore pentru sportul feminin, anunţă The Guardian. Citeste toata stirea