Polonia, lovită de rachete rusești. Cât de protejată este, de fapt, România? Cui folosește scutul de la Deveselu

Două rachete rătăcite au căzut în orașul polonez Przewodów, de pe partea poloneză a graniței cu Ucraina. Acestea au lovit uscătoarele de cereale. Doi cetățeni polonezi au murit în timpul atacului.

Polonia este stat membru NATO, iar asta ar implica invocarea celebrului, deja, Articol 5 din Carta Alianței, care spune că orice stat membru va fi apărat de celelalte țări.

Ce conține Articolul 5 NATO

Articolul 5 din tratatul NATO, semnat în Washington DC, pe 4 aprilie 1949, a fost un punct cheie al discuțiilor create de tensiunile dintre Ucraina și Rusia.

Articolul descrie principiul de apărare colectivă. Garantează că resursele întregii alianțe pot fi folosite pentru a apăra un singur membru. Poate fi rezumat așa: „Toți pentru unul, unul pentru toți.” Este crucial pentru țările mici, care nu s-ar putea apăra fără aliați. De pildă, Islanda, membru NATO, nu are armată.

Cum SUA este cel mai mare și mai important membru al NATO, toate țările din alianță sunt sub protecția sa.

Iată ce scrie în el:

Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord. Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoştinţă Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.

Articolul 5 a fost invocat o singură dată în istorie: după atacurile din 11 septembrie 2011 asupra Americii. Drept rezultat, aliații NATO s-au unit pentru a invada Afganistanul, scrie CNN.

Cu toate acestea, NATO a mai acționat și în alte ocazii. De pildă, în 1991 a staționat rachete Patriot în războiul din Golf, dar și în 2003, în Irak, precum și în 2012, în Siria.

Toate cele trei acțiuni au avut la bază cereri formulate de Turcia.

Secretarul apărării al SUA, Lloyd J. Austin, a subliniat angajamentul ferm și solidaritatea țării sale față de aliații europeni, accentuând faptul că Articolul 5 al NATO este și va rămâne primordial, potrivit MApN.

De ce este capabil scutul de la Deveselu

Scutul antirachetă de la Deveselu a început să fie operațional în anul 2016, fiind doar o mică parte din ceea ce înseamnă apărarea împotriva rachetelor balistice. La Deveselu există 24 de rachete interceptoare, fiecare cu o lungime de 6,55 m și un diametru de 0,34 m, însă nu dețin o încărcătură explozivă.

Aceste rachete sunt capabile să ajungă la impresionanta viteză de 5 km pe secundă și distrug țintele prin simpla lovire. Prețul unei asemenea rachete este de 20 de milioane de dolari, având o autonomie de 500 de kilometri. La nivelul României există 24 de astfel de dispozitive care sunt coordonate de un radar capabil să comunice cu alte radare de pe teritoriul Poloniei, Turciei sau alte nave ale NATO care se află în patrulare.

Și Polonia are Deveselul său

Agenția americană de apărare antirachetă (Missile Defense Agency – MDA) a anunțat, pe 21 iunie, că au fost atinse mai multe obiective importante, în ceea ce privește instalarea Sistemului de Armament Aegis (Aegis Weapon System) la Redzikowo, în Polonia.

În martie, sistemul a finalizat testarea primară de apărare antibalistică, iar în luna mai au fost puse în poziții operaționale patru stații radar fixe SPY-1D (V), precum și un radar de iluminare (radar de însoțire a țintelor) pentru sistemului de control al focului (Fire Control System – FCS).

Testarea s-a încheiat cu succes și a constat în trecerea sistemului de armament prin mai multe scenarii de întrebuințare în luptă, bazate pe metodele de control a angajării țintelor ”Engage on Remote” și ”Launch on Remote”.

În conceptul ”Launch on Remote”, racheta interceptoare este controlată și primește actualizările despre țintă de pe nava / instalația de lansare. Din decembrie 2018, rachetele interceptoare pot fi controlate și primi date actualizate despre ținte de la orice radar Aegis AN/SPY-1 sau AN/TYP-2, metoda de control fiind numită ”Engage on Remote”.

Toate locațiile terestre Aegis Ashore folosesc un sistem defensiv aproape identic cu cel utilizat pe navele Aegis ale Marinei SUA, adaptările specifice fiind făcute prin modificări software.

Sistemul Aegis Ashore folosește rachete interceptoare Standard Missile-3, care nu au focos exploziv, acestea interceptând și distrugând cinetic rachetele inamice, tehnica fiind numită hit-to-kill.

Ultima verigă în operaționalizarea facilității din Polonia este instalarea Aegis Ashore Deckhouse (structură similară punții navelor echipate cu sistemul de luptă Aegis). După finalizare, locația din Polonia va fi al doilea element al scutului terestru de apărare antirachetă din Europa, după cel de la Deveselu din România, și va marca încheierea fazei finale a programului de desfășurare în Europa a sistemului american de apărare antirachetă (European Phased Adaptive Approach – EPAA).

Marina americană se așteaptă ca locația din Polonia să devină operațională, cel mai devreme în 2022, se mai precizează în comunicatul de presă al agenției americane de apărare antirachetă (MDA).